Asigurări sociale. Decizia 131/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR.131

Ședința publică din data de 12.02.2008

PREȘEDINTE: Marilena Panait

JUDECĂTORI: Marilena Panait, Alexandru Bobincă Cristina Mihaela

: - -

Grefier:

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii D, prin reprezentant legal, cu sediul în Târgoviște,- A, județul D, împotriva sentinței civile nr.1150 din 21 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în comuna, sat Români. județul

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii D și intimatul-reclamant.

Procedura legal îndeplinită.

Se referă instanței de grefierul de ședință că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru.

Curtea, având în vedere actele și lucrările dosarului, apreciază cauza în stare de judecată și deliberând a pronunțat următoarea decizie.

CURTEA:

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin contestația înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Dâmbovița, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii D solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr.-/10.05.2007 emisă de pârâtă.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că are dreptul la pensie de invaliditate, iar decizia de încetare a plății pensiei și de recuperare a sumei de 7789 lei emisă de Casa Județeană de Pensii D este incorectă, deoarece a prezentat actele medicale necesare.

A anexat dovada contestării deciziei de anulare a deciziilor medicale.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată arătând că reclamantul nu s-a prezentat la revizuirea medicală periodică și nu a urmat procedura de contestare prevăzută de lege.

Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, prin sentința civilă nr.1150/21.11.2007 Tribunalul Dâmbovițaa admis în parte contestația și a anulat în parte decizia -/10.05.2007 emisă de pârâtă, doar în privința recuperării sumei de 7789 lei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, că CNPAS, prin serviciul de audit și control, are dreptul să verifice activitatea cabinetelor de expertiză și recuperare a capacității de muncă, în baza art.39 din secțiunea C, punctul III din Ordinul nr.340/2001 invocat și în nota de constatare întocmită în cauză, în urma controlului asupra activității de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă a Cabinetului Medical

S-a mai reținut că în urma controlului s-au constatat deficiențe, care au fost indicate, însă potrivit art.56 alin.6 din Legea nr.19/2000, decizia de încadrare sau neîncadrare într-un grad de invaliditate, necontestată în termen este definitivă, iar revizuirile care pot fi operate asupra acestora, ca urmare a unui autocontrol, se aplică numai de la data emiterii lor, conform art.39 alin.3 din Ordinul nr.340/2001.

A mai arătat instanța de fond că existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă M nu poate constitui un temei suficient de anulare a deciziilor întrucât nimeni nu-și poate invoca propria culpă, neputându-se imputa reclamantei nerespectarea procedurilor medicale de către persoanele competente să efectueze aceste proceduri, iar faptul că reclamanta și-a îndeplinit obligațiile ce-i incumbau în calitate de pensionar de invaliditate, rezultă din actele medicale depuse la dosar.

Totodată, s-a mai constatat că reclamantul nu a contestat în instanță decizia de anulare a deciziilor medicale, astfel că aceasta a rămas definitivă, neputându-se dispune decât asupra recuperării sumei de 7789 lei.

Împotriva sentinței primei instanțe pârâta Casa Județeană de Pensii Dad eclarat în termen legal recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică, invocând disp.art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă și art.3041Cod procedură civilă.

Sub un prim aspect, recurenta susține că în mod eronat instanța de fond a respins cererea de suspendare, soluția din dosarul penal având o înrâurire hotărâtoare asupra prezentei cauze.

Recurenta a mai susținut că instanța de fond a greșit reținând că temeiul de drept aplicabil este art. 39 din Ordinul nr. 340/2001, câtă vreme deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală care le-a emis, la sesizarea organelor de control ale, în conformitate cu art. 41, cap. III din secțiunea Caa celuiași ordin, incident în cauză.

Așa fiind, recurenta a criticat sentința care a reținut că asupra unei decizii intrate în circuitul civil nu mai pot opera revizuiri.

Sub un alt aspect, recurenta a susținut că reclamantul nu a depus la dosar documente medicale și nu s-a prezentat spre expertizare la medicul specialist astfel cum rezultă din nota de constatare aflată în dosar, iar instanța a greșit considerând că este culpa pârâtei pentru deficiențele constatate cu prilejul controlului, câtă vreme contestatoarea nu și- îndeplinit obligația de a depune acte medicale și de a se supune examinării medicale de specialitate.

Invocând motivele de modificare a hotărârii prevăzute de art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod pr.civilă, recurenta Casa Județeană de Pensii a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii contestației reclamantului și menținerea deciziei atacate.

Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:

Referitor la cererea de suspendare a cauzei în baza disp. art.244 alin.1 pct.2 pr.civ.în mod corect instanța de fond a respins-o, întrucât nu s-a făcut dovada legăturii de cauzalitate între începerea urmăririi penale împotriva asistentei de la Cabinetul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă M și prezenta cauză. Mai mult, potrivit textului procedural, dispunerea suspendării reprezintă o facultate pentru instanță, iar nu o obligație.

Pe fondul cauzei, curtea reține că prin decizia nr.583/02.05.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M s-a anulat decizia asupra capacității de muncă emisă pentru intimatul-reclamant, reținându-se că aceasta a fost eliberată fără a fi respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare.

În cuprinsul deciziei sus menționate s-au invocat rezultatele controlului consemnate în nota de constatare, iar drept temei juridic au fost indicate anumite dispoziții ale Legii nr.19/2000, ale Ordinului nr.340/2001 al pentru aprobarea normelor de aplicare a Legii nr.19/2000, precum și ale nr.HG1229/2005 privind aprobarea Regulamentului de Organizare și Funcționare a și a serviciilor teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă.

Potrivit notei de constatare a fost efectuat un control, în baza Nr.HG13/2004 și a Ordinului nr.340/2001al - secțiunea C, punctul III, art.39, de către Direcția Audit Intern și Control a CNPAS din cadrul Casei Județene de Pensii D, control ce a vizat activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă a Cabinetului Medical

În atare situație, în mod corect prima instanță a făcut trimitere în fundamentarea soluției la dispozițiile art.39, din secțiunea C, punctul III, din Ordinul nr.340/2001 al, text de lege invocat chiar în cuprinsul notei de constatare și care statuează, printre altele, că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a activității de control se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare.

Prin urmare, în cazul în care în urma unui control, se constată deficiențe în ceea ce privește derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate ori de revizuire medicală se pot emite noi decizii prin care să fie menținut același grad de invaliditate, persoana în cauză să fie încadrată în alt grad de invaliditate sau decizii de încetare a invalidității, efectele producându-se numai pentru viitor, așa cum justificat a concluzionat și prima instanță.

În consecință, în mod corect a reținut instanța de fond că nu i se pot imputa intimatului reclamant neregulile constatate în dosarul său medical, iar măsura de recuperare a sumelor pretins plătite necuvenit nu poate fi aplicată întrucât efectele deciziei de anulare a deciziei medicale se produc doar pentru viitor, neputând retroactiva.

Concluzionând, pentru considerentele mai sus arătate, soluția tribunalului apare ca fiind legală și temeinică, astfel încât Curtea privește recursul ca nefondat, urmând ca în baza art.304, 3041și 312 alin.1 Cod procedură civilă să-l respingă.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii D, prin reprezentant legal, cu sediul în Târgoviște,- A, județul D, împotriva sentinței civile nr.1150 din 21 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în comuna, sat Români. județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică astăzi, 12 februarie 2008.

Președinte, JUDECĂTORI: Marilena Panait, Alexandru Bobincă Cristina Mihaela

- - - - - -

Grefier,

Operator de date cu caracter personal

Număr notificare 3120

Red./

2 ex./10.03.2008

dosar fond - -- Tribunalul Dâmbovița

jud. fond -

Președinte:Marilena Panait
Judecători:Marilena Panait, Alexandru Bobincă Cristina Mihaela

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Asigurări sociale. Decizia 131/2008. Curtea de Apel Ploiesti