Asigurări sociale. Decizia 1539/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1539
Ședința publică din data de 19 august 2008
PREȘEDINTE: Traian Logojan
JUDECĂTORI: Traian Logojan, Cristina Pigui Alexandru Bobincă
- -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii D, prin reprezentant legal, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr. 395 din 19 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-reclamant domiciliat în comuna, sat, nr. 251, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata Casa Județeană de Pensii D, reprezentată de consilier juridic, potrivit delegației nr. 836 din 15.08.2008, lipsind intimatul-reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S- făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru și că s-a depus întâmpinare formulată de intimatul-reclamant.
Avocat, pentru recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii D, având cuvântul arată că nu mai are cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri noi de formulat în cauză, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Consilier juridic, pentru intimata Casa Județeană de Pensii D, având cuvântul solicită admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii recurate, în sensul respingerii acțiunii, iar, pe fond, menținerea deciziei emisă de casa de pensii ca fiind legală și temeinică.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil formulat de intimata în contestație Casa Județeană de Pensii D, împotriva sentinței civile nr.395 din data de 19 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, constată următoarele:
Contestatorul a chemat în judecată civilă pe intimata Casa Județeană de Pensii D, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr.1652/2.11.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de Expertiză Medicală M și a deciziei
nr.-/8.11.2007 emisă de intimată prin care s-a dispus recuperarea sumelor încasate în perioada 2004-2007.
Prin cererea completatoare depusă la dosar la 31 ianuarie 2008 contestatorul a solicitat și anularea deciziei nr.2811/30.12.2007 a Oficiului Județean de Expertiză Medicală din cadrul intimatei prin care i s-a respins plângerea împotriva deciziei medicale emisă de
În motivarea contestației, petentul a arătat că prin decizia - din 28.11.2007 s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate, precum și recuperarea sumei de 1100 lei reprezentând pensia de invaliditate încasată pe ultimii 3 ani și că măsura luată este lipsită de temei legal și prin urmare lovită de nulitate, deoarece încetarea plății pensiei s- dispus cu încălcarea dispozițiilor art.56 din Legea nr.19/2000.
În conformitate cu art. 115 Cod pr.civilă pârâta a depus la dosar o întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației, deoarece la emiterea deciziei aceasta a avut în vedere faptul că petentul nu s-a prezentat la revizuirea medicală periodică, iar menținerea gradului de invaliditate s-a efectuat pe baza unor documente neconforme.
După administrarea probatoriilor, Tribunalul Dâmbovița prin sentința sus-menționată a admis contestația și a anulat deciziile emise de intimată.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că la baza deciziei contestate s-a aflat un control al CNPAS - Direcția de audit Intern și Control efectuat în temeiul nr.HG13/2004, ocazie cu care s-au constatat multiple deficiențe în emiterea deciziilor de încadrarea în grad de invaliditate și în lipsa unei hotărârii penale, revizuirea dosarului medical nu poate produce efecte decât pentru viitor, astfel cum este prevăzut de art. 39 din Ordinul nr.340/2001.
A mai reținut tribunalul că intimata în contestație invocă în apărarea sa deficiențe în activitatea aparatului propriu, cu alte cuvinte, își invocă propria culpă, situație care nu justifică emiterea deciziei în condițiile în care procedura de reevaluare a încadrării în grad de invaliditate nu a fost conformă prevederilor art.56 din Legea nr. 19/2000.
În fine, a mai reținut tribunalul că în cadrul procedurii de soluționare a plângerii împotriva deciziei medicale emisă de M nu a fost solicitat avizul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă B, astfel cum se prevede de către art. 56 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, decizia luată în aceste condiții fiind lovită de nulitate absolută.
Împotriva acestei sentințe intimata în contestație a declarat recurs criticând soluția ca netemeinică și nelegală în sensul că în mod greșit tribunalul a reținut ca temei legal al anulării prevederile art. 39 din Ordinul 340/2001 pentru că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 41 din același ordin care permit revizuirea deciziilor rămase definitive în cazul producerii unor erori.
O altă critică a recursului vizează faptul că petenta nu a urmat procedura de contestare a deciziei de anulare a deciziilor medicale asupra capacității de muncă și prin urmare aceasta a rămas definitivă, caz în care procedura prev. de art. 56 Legea nr. 19/2000 a fost respectată.
Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar a criticilor formulate de recurentă și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia așa după cum se va arăt în continuare:
Este adevărat că, în motivarea sentinței tribunalul a reținut incidența în cauză, în mod corect de altfel, a prevederilor art.39 din Ordinul nr.340/2001 și chiar dacă nu a făcut referire la prevederile art. 41 din același ordin a făcut o aplicare implicită a acestui text de lege, întrucât nicăieri în conținutul sentinței nu se reține că recurenta nu ar fi avut dreptul de a revizui deciziile emise anterior în cazul constatării unor erori.
Ceea ce a reținut, de asemenea, corect instanța este faptul că în cazul revizuirii deciziilor medicale și în lipsa unei hotărârii penale decizia de încetare a pensiei de invaliditate produce efecte numai pentru viitor, cu alte cuvinte, lipsa caracterului retroactiv împiedicând recurenta să dispună și recuperarea sumelor plătite anterior.
În ce privește cel de-al doilea motiv al recursului prin care recurenta a pretins că a respectat prevederile art. 56 din Legea nr. 19/2000, Curtea constată că susținerile acesteia sunt nefondate, deoarece în cadrul soluționării plângerii împotriva deciziei medicale emisă de M, Oficiul Județean de Expertiză Medicală D avea obligația de a solicita avizul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă B, aviz care nu a fost solicitat, caz în care decizia de soluționare a plângerii este lovită de nulitate absolută.
Așa fiind recursul se privește ca nefondat și urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, prin reprezentant legal, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr. 395 din 19 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator, domiciliat în comuna,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 august 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Traian Logojan, Cristina Pigui Alexandru Bobincă
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. /
3 ex./04.09.2008
f- - Tribunalul Dâmbovița
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Traian LogojanJudecători:Traian Logojan, Cristina Pigui Alexandru Bobincă
