Asigurări sociale. Decizia 1615/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR.1615
Ședința publică din data de 9 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Alexandru
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,-, jud.D, împotriva sentinței civile nr.620 din 15 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator -, domiciliat în com. jud.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimata Casa Județeană de Pensii D prin consilier juridic, intimatul-contestator -.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat în termen și motivat.
La solicitarea instanței de a preciza dacă i s-a eliberat o nouă decizie de încadrare în grad de invaliditate, intimatul-contestator - precizează că s-a prezentat la o nouă expertizare medicală însă până la acest moment nu i s-a emis o nouă decizie de încadrare în grad de invaliditate.
Consilier juridic pentru recurenta-intimată, intimatul-contestator -, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Consilier juridic având cuvântul pentru recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii D, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței, respingerea acțiunii, menținerea ca temeinică și legală a deciziei emise de recurentă.
Intimatul-contestator - având cuvântul, solicită respingerea ca nefondat a recursului, menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond.
- 2 -
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil formulat de intimata în contestație Casa Județeană de Pensii D, împotriva sentinței civile nr.620 din data de 15 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, constată următoarele:
Contestatorul - a chemat în judecată civilă pe intimata Casa Județeană de Pensii D, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr.-/26.10.2007 emisă de intimată.
În motivarea contestației, petentul a arătat că prin decizia sus-menționată s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate, precum și recuperarea sumei de 7592 lei reprezentând pensia de invaliditate încasată pe ultimii 3 ani și că măsura luată este lipsită de temei legal și prin urmare lovită de nulitate, deoarece încetarea plății pensiei putea fi dispusă numai pentru viitor, iar pe fond decizia se întemeiază pe prevederile decizie nr.1113 din 24.10.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă care nu este definitivă, întrucât a fost contestată de petent în termenul prevăzut de lege.
În conformitate cu art.115 Cod pr.civilă pârâta a depus la dosar o întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației, deoarece la emiterea deciziei aceasta a avut în vedere faptul că petentul nu s-a prezentat la revizuirea medicală periodică, iar menținerea gradului de invaliditate s-a efectuat pe baza unor documente neconforme.
După administrarea probatoriilor, Tribunalul Dâmbovița prin sentința sus-menționată a admis contestația și a anulat în parte decizia, exonerând petentul de plata sumei de 7592 lei.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că la baza deciziei contestate s-a aflat un control al CNPAS - Direcția de audit Intern și Control efectuat în temeiul HG nr.13/2004, ocazie cu care s-au constatat multiple deficiențe în emiterea deciziilor de încadrarea în grad de invaliditate și în lipsa unei hotărârii penale, revizuirea dosarului medical nu poate produce efecte decât pentru viitor, astfel cum este prevăzut de art. 39 din Ordinul nr.340/2001.
A mai reținut tribunalul că intimata în contestație invocă în apărarea sa deficiențe în activitatea aparatului propriu, cu alte cuvinte, își invocă propria culpă, situație care nu justifică emiterea deciziei în condițiile în care procedura de reevaluare a încadrării în grad de invaliditate nu a fost conformă prevederilor art. 56 din Legea nr. 19/2000.
Împotriva acestei sentințe intimata în contestație a declarat recurs criticând soluția ca netemeinică și nelegală în sensul că în mod greșit tribunalul a reținut ca temei legal al anulării prevederile art. 39 din Ordinul 340/2001 pentru că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 41 din același ordin care permit revizuirea deciziilor rămase definitive în cazul producerii unor erori.
O altă critică a recursului vizează faptul că petentul nu a urmat procedura de contestare a deciziei de anulare a deciziilor medicale asupra capacității de muncă și prin urmare aceasta a rămas definitivă, caz în care procedura prev. de art. 56 Legea nr. 19/2000 a fost respectată.
- 3 -
Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar a criticilor formulate de recurentă și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia așa după cum se va arăt în continuare:
Este adevărat că, în motivarea sentinței tribunalul a reținut incidența în cauză, în mod corect de altfel, a prevederilor art.39 din Ordinul nr.340/2001 și chiar dacă nu a făcut referire la prevederile art. 41 din același ordin a făcut o aplicare implicită a acestui text de lege, întrucât nicăieri în conținutul sentinței nu se reține că recurenta nu ar fi avut dreptul de a revizui deciziile emise anterior în cazul constatării unor erori.
Ceea ce a reținut, de asemenea, corect instanța este faptul că în cazul revizuirii deciziilor medicale și în lipsa unei hotărârii penale decizia de încetare a pensiei de invaliditate produce efecte numai pentru viitor, cu alte cuvinte, lipsa caracterului retroactiv împiedicând recurenta să dispună și recuperarea sumelor plătite anterior.
În ce privește cel de-al doilea motiv al recursului prin care recurenta a pretins că a respectat prevederile art. 56 din Legea nr. 19/2000, Curtea constată că susținerile acesteia sunt nefondate, decizia contestată având nr. - a fost emisă la 26 octombrie 2007 în temeiul deciziei nr. 1113 M care a fost emisă la 24 octombrie 2007, prin urmare această din urmă decizie nu era definitivă, deoarece conform art. 56 alin. 2 Legea nr. 19/2000, aceasta putea fi contestată în termen de 30 de zile de la comunicare.
În oricare din ipoteze măsura luată de recurentă era nelegală pentru că aceasta s-a întemeiat pe neregularități în propria activitate și nu pe fapte comise de contestator.
Așa fiind recursul se privește ca nefondat și urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr.620 din data de 15 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator, domiciliat în comuna, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 septembrie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Alexandru
- - - - - -
Grefier,
- 4 -
Red. /
3 ex./017.09.2008
f- - Tribunalul Dâmbovița
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Ioana Cristina ȚoluJudecători:Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Alexandru
