Asigurări sociale. Decizia 1619/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr-

DECIZIA NR.1619

Ședința publică din data de 9 septembrie 2008

PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu

JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Alexandru

- -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,-, jud.D, împotriva sentinței civile nr.877 din 21 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator HG, domiciliat în com.G, sat, jud.

Recurs scutit de plata taxei de timbru.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns consilier juridic pentru recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii D, intimatul-contestator.

HG

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat în termen și motivat, iar pentru termenul de astăzi, prin intermediul serviciului registratură s-a depus întâmpinare formulată de intimatul-contestator.

HG

Consilier juridic pentru recurenta-intimată, intimatul-contestator HG, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.

Curtea ia act că nu mai sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.

Consilier juridic având cuvântul pentru recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii D, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței, respingerea acțiunii, menținerea ca temeinică și legală a deciziei emise de recurentă.

Intimatul-contestator având HG cuvântul, solicită respingerea ca nefondat a recursului intimatei, menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:

Prin contestația înregistrată la ribunalul Dâmbovița sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii D, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se

dispună anularea deciziei nr. 2588/22.12.2007 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă

Contestatorul a arătat că decizia nr. 1118/24.10.2007 a fost atacată la Cabinetul de Expertiză Medicală M, iar prin decizia nr. 2588/22.12.2007 emisă de Oficiul Județean de Expertiză medicală a capacității de muncă Dis -a răspuns că anularea nu a avut la bază criterii medicale, ci neîndeplinirea procedurii de încadrare în gradul de invaliditate, sens în care i s-a respins contestația.

Se mai precizează că la soluționarea contestației, pârâta trebuuia să țină cont de faptul că actele medicale au fost valabile și personalul medical era răspunzător pentru eventualele încălcări ale dispozițiilor legale.

În dovedirea contestației au fost anexate înscrisuri.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind netemeinică și nelegală, deciziile contestate fiind emise în condiții de legallitate, deoarece reclamantul nu s-a prezentat la revizuirea medicală periodică, iar menținerea gradului de invaliditate s-a efectuat pe baza unor documente neconforme. Totodată, precizează că deciziile nu au fost anulate pe criterii medicale, ci în urma constatării unor înscrieri și înregistrări neconforme cu realitatea.

După examinarea probatoriilor, prin sentința nr. 877/21.05.2008 Tribunalul Dâmbovițaa admis contestația și a anulat decizia nr. 2588/22.12.2007 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă D și decizia nr. 1118/24.10.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă

Pentru a hhotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

Prin decizia nr. 1118/24.10.2007 Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de expertiză medicală și recuuperare a capacității de muncă Maa nulat deciziile asupra capacității de muncă nr. 296/2004, 121/2005, 99/2006, pe motiv că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare.

Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale - Direcția de audit Intern și Control a efectuat un control asupra activității de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă - Cabinetul Medical M, control care a avut loc în baza HG nr. 13/08.01.2004 și a Secțiunii C, pct. III, art. 39 din Ordinul 340/2001.

În urma controlului s-au constatat deficiențe constând în neprezentarea pensionarului la consultația medicală cu documentația necesară și menținerea gradului de invaliditate pe baza unor documente contrafăcute.

În mod cert, CNPAS, prin serviciul audit și control are dreptul să verifice activitatea cabinetelor de expertiză și recuperare a capacității de muncă, activitate care poate avea loc în baza art. 39 din Ordinul 340/2001 invocat în nota de constatare, însă rezultatele constatărilor asupra deciziilor medicale nu pot avea efecte retroactive, concluzie care rezultă din art. 39 alin.3 din Ordinul 340/2001 care stabilesc că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare.

Astfel, în cazul în care se costată deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate sau de revizuire medicală se puteau emite noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității, cu efecte pentru viitor.

Pentru trecut, anularea deciziilor nu putea avea loc decât în baza unei hotărâri definitive, iar pe de altă parte, reclamantul a susținut în mod întemeiat că deciziile sale de încadrare în grad de invaliditate sunt definitive, nefiind contestate.

Existența unor deficiențe în activitatea cabinetului de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă M aflat în subordinea intimatei nu pot constitui un temei suficient de anulare a deciziilor știut fiind faptul că nimeni nu poate invoca neregularitatea produsă prin propriul său act sau altfel spus nimeni nu-și poate invoca propria culpă, neputându-i fi imputabilă reclamantului nerespectarea procedurilor medicale de către persoanele competente să efectueze aceste proceduri.

Obligația comunicării unui răsouns este instituită de art. 56 alin.2 din Legea nr. 19/2000, care acordă un termen de 45 zzile pentru rezolvare, urmând a se emite o decizie, cu consuultarea obligatorie a Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuuperare a Capacității de Muncă, procedură pe care de asemenea, pârâta nu a respectat-

Împotriva sentinței primei instanțe intimata Casa Județeană de Pensii Dad eclarat în termen legal recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică, invocând disp.art. 304 pct.6, 8 și 9.pr.civ. și art. 3041.pr.civ.

Susține recurenta că, în mod greșit, s-a reținut de către prima instanță faptul că, la baza emiterii deciziilor de anulare au stat prevederile art. 39 din Ordinul nr. 340/2001, în condițiile în care temeiul legal al anulării, prevăzut și în decizia de anulare a deciziilor de încadrare medicală, îl constituie art. 41, capitolul III, secțiunea C din Ordinul nr. 340/2001, care prevede că deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală care le-a emis, la sesizarea organelor de control ale CNPAS.

În această situație, arată recurenta, s-a procedat la anularea deciziilor de încadrare în grad de invaliditate, ca urmare a notei de constatare a CNPAS - Direcția Audit Intern și Control, având numărul 49195/23.10.2007, prin care s-au constatat anumite erori în privința procedurii de expertiză medicală, precum și în privința documentelor care au stat la baza emiterii deciziilor de încadrare în grad de invaliditate.

Tot în mod eronat instanța de fond a reținut că depunerea de către intimatul-contestator a unor documente medicale la dosarul cauzei ori deținerea de asemenea documente duc la concluzia că acestea au fost depuse și la, neexistând dovezi în acest sens, iar documentele depuse de către intimata-contestatoare la dosar nu au fost analizate de către medicul specialist în expertizare medicală a capacității de muncă, acesta neexpertizând-o pe intimată.

S-a solicitat, pentru aceste motive, admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii contestației.

Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:

Prima instanță a reținut în mod corect efectuarea controlului în baza Secțiunii C, pct.III, art. 39 din Ordinul nr. 340/2001, sens în care s-au constatat anumite deficiențe, urmare cărora s-a dispus anularea deciziilor privind capacitatea de muncă emise în favoarea contestatoarei în anul 2004, cu motivarea că aceasta au fost emisă cu încălcarea procedurii de expertizare medicală prevăzute de reglementările legale în vigoare.

Deciziile emise în baza controlului, așa cum just a reținut prima instanță, nu pot produce efecte retroactive, dispozițiile art. 39 alin.3 din Ordinul menționat statuând că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare. Raportat la aceste dispoziții, în cazul în care s-ar fi constatat existența unor deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grad de invaliditate sau de revizuire medicală, recurenta-pârâtă ar fi trebuit să emită noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității cu efecte numai pentru viitor, anularea deciziilor emise anterior fiind de competența instanței penale.

Hotărârea recurată apare ca fiind temeinică și legală raportat la faptul că existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză aflat în subordinea recurentei nu poate constitui un motiv justificat de anulare a deciziilor potrivit principiului că nimeni nu-și poate invoca propria culpă.

Cu privire la faptul că intimata-reclamantă nu ar fi depus la dosarul medical toate documentele medicale pe care le posedă, instanța reține că acest fapt nu i se poate imputa câtă vreme nu s-a făcut dovada că i s-a cerut acest lucru și nu s-a conformat și că din acest motiv au fost încălcate normele procedurale de emitere a deciziei de încadrare în grad de invaliditate.

Față de aceste considerente, Curtea privește recursul ca nefondat și constatând că sentința primei instanțe este legală și temeinică, îl va respinge conform dispozițiilor art. 312 Cod proc.civilă.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE

Respinge ca nefondat, recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,-, jud.D, împotriva sentinței civile nr.877 din 21 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator HG, domiciliat în com.G, sat, jud.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 09 septembrie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Alexandru

--- - - - -

GREFIER,

Operator de date cu caracter personal/ Nr. Notificare 3120

Tehnored. /SȘ/2 ex./12.09.2008

f- Tribunalul Dâmbovița

;

Președinte:Ioana Cristina Țolu
Judecători:Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Alexandru

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Asigurări sociale. Decizia 1619/2008. Curtea de Apel Ploiesti