Asigurări sociale. Decizia 1971/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR.1971

Ședința publică din data de 27 octombrie 2009

PREȘEDINTE: Elena Simona Lazăr

JUDECĂTORI: Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu

- -- -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului formulat de recurenta-intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D cu sediul în Târgoviște,-, județul, împotriva sentinței civile nr. 1171 din data de 21 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare domiciliată în comuna, județul

Recursul este scutit de plata taxei de timbru.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru recurenta-intimată consilier juridic în baza delegației nr.1213/23.10.2009, lipsind intimata-contestatoare.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Consilier juridic având cuvântul depune la dosar practică judiciară, respectiv decizia nr.1392/16.06.2009 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, în xerocopie.

Arată că nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbateri.

Curtea analizând actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Consilier juridic având cuvântul solicită admiterea recursului așa cum a fost el formulat, modificarea sentinței și pe fond menținerea deciziei emisă de instituție ca temeinică și legală.

Solicită să se țină cont doar de decizia revizuibilă întrucât decizia în care apare mențiunea nerevizuibil nu se află depusă la Casa Județeană de Pensii.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față,

în baza lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr-, contestatoarea, a solicitat în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D,anularea deciziei nr. -/12.03.2009.

Motivând în fapt cererea, contestatoarea a arătat că prin decizia nr. 1980/19.05.2006 a fost încadrată în gradul III de invaliditate, fără termen de revizuire, că încadrarea în gradul de invaliditate s-a efectuat pe baza unor acte medicale, cu respectarea procedurii de expertizare medicală.

Contestatoarea a mai susținut că măsura suspendării plății pensiei de invaliditate începând cu data de 01.04.2007 dispusă prin decizia nr. -/12.03.2009 este nelegală pentru că decizia produce efecte de la data emiterii, pentru viitor, nu și pentru trecut, iar măsura recuperării sumei de 8270 lei nu se justifică pentru că pensia a fost încasată în baza dosarului medical întocmit cu respectarea procedurilor legale.

În dovedirea acestor susțineri, contestatoarea a depus înscrisuri (filele 4-6).

Intimata a formulat întâmpinare (filele 11-13) prin care a solicitat respingerea contestației, motivând că dispozițiile art. 62 alin.1 din Legea nr. 19/2000 obligă pensionarii de invaliditate să se prezinte la revizuirea medicală, în funcție de afecțiune, la intervale de 6-12 luni, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, iar contestatoarea nu s-a prezentat la termenul stabilit la comisia de expertiză medicală în vederea revizuirii din luna martie 2007, că măsura suspendării a fost luată în conformitate cu dispozițiile art. 92 alin.1 lit.c și art. 62 alin.4 din Legea nr. 19/2000 începând cu luna următoare celei în care beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală.

Intimata a atașat întâmpinării înscrisuri (filele 14-19).

Prin sentința civilă nr.1171 din 21.05.2009, Tribunalul Dâmbovițaa admis contestația și a anulat decizia nr.-/12.03.2009 emisă de Casa Județeană de Pensii D, exonerând-o pe contestatoare de la plata sumei de 8.270 lei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin decizia nr. -/12.03.2009, emisă de intimată, în temeiul art. 62 alin.4 și 92 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, art. 29, secțiunea C din Ordinul nr. 340/2001, s-a dispus suspendarea plății pensiei de invaliditate începând cu data de 01.04.2007 și recuperarea sumei de 8270 lei, reprezentând pensia de invaliditate încasată necuvenit de contestatoarea în perioada 01.04.2007-01.03.2009.

Din decizia nr. 1980/19.05.2006 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, ca urmare a revizuirii medicale din 03.11.2000, contestatoarea a fost încadrată în gradul III de invaliditate, nerevizuibil.

Conform dispozițiilor art.56 (6) din Legea nr. 19/2000, decizia de încadrare sau de neîncadrare într-un grad de invaliditate, necontestată în termen, este definitivă.

Întrucât decizia nr. 1980/19.05.2006 nu a fost contestată de nici una dintre părți, aceasta a devenit definitivă, a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice depline. Prin urmare, intimata, nu avea posibilitatea să dispună suspendarea plății pensiei retroactiv și recuperarea sumei reprezentând pensia încasată în ultimii 3 ani, atâta timp cât decizia de încadrare într-un grad de invaliditate a produs efecte juridice.

În situația în care intimata ar fi considerat că încadrarea contestatoarei într-un grad de invaliditate este nejustificată, ca urmare a unor acțiuni de control sau

autocontrol, se impunea înștiințarea acesteia prin scrisoare recomandată, cu conformare de primire, să se prezinte în vederea reexpertizării, așa cum se prevede prin art. 39, secțiunea C, capitolul III din Ordinul nr. 340/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000, conform cărora oficiile de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă județene au obligația de a efectua repartizarea cazurilor stabilite prin control propriu sau la solicitarea organelor de control ale, precum și la sesizarea părții interesate.

Eventualele deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, datorate salariaților intimatei, nu pot determina anularea deciziilor de încadrare a persoanelor într-un grad de invaliditate fără verificarea stării lor de sănătate în condițiile prevăzute de Ordinul nr. 340/2001.

Existența deciziei asupra capacității de muncă nr. 936/3.03.2006, prin care contestatoarea a fost încadrată în gradul III de invaliditate, cu termen de revizuire în luna martie 2007, nu poate conduce la concluzia că aceasta nu s-a prezentat la revizuirea medicală, întrucât prin decizia nr. 1980/19.05.2006, emisă ulterior, contestatorului i s-a stabilit un grad de invaliditate nerevizuibil, care îl exonera de obligația de a se prezenta la revizuirea medicală, cu excepția cazului în care ar fi fost invocată o situație nouă, care să determine verificarea gradului de invaliditate, conform prevederilor Ordinului nr. 340/2001.

Față de considerentele arătate, instanța a admis contestația și a anulat decizia nr.-/12.03.2009.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal intimata Casa Județeană de Pensii Dad eclarat recurs (filele 4-6).

Recurenta-intimată, reluând apărările făcute la instanța de fond, a criticat greșita interpretare a legii făcută de tribunal, în sensul că art.62 alin.1 din Legea nr.19/2000 obligă pensionarii de invaliditate la revizuiri medicale periodice de 6-12 luni în funcție de afecțiunea medicală de care suferă, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare.

Contestatoarea avea termen de revizuire a gradului de invaliditate în care a fost încadrată, dar pe care nu l-a respectat și în aceste împrejurări, lipsa imputabilă la termenul stabilit pentru revizuirea medicală atrage suspendarea plății pensiei și recuperarea de la contestatoare a sumei încasate, în conformitate cu art.92 alin.1, lit.c și art.62 alin.4 din Legea nr.19/2000.

Drept consecință, recurenta-intimată a susținut că decizia nr. -/12.03.2009 a fost greșit anulată de instanța de fond, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței și respingerea contestației ca neîntemeiate.

Intimata-contestatoare, fiind legal citată în instanța de recurs, a formulat concluzii scrise (fila 7) prin care a cerut respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică.

Examinând sentința prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de recurentă, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, dar și sub toate aspectele conform art.3041cod.pr.civ. Curtea constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, pentru considerentele care succed:

Prin decizia asupra capacității de muncă nr.1980 din 19 mai 2006 a Cabinetului de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă M (fila 5 dosar fond) a fost încadrată în gradul III de invaliditate fără termen de revizuire.

La dosar intimata Casa Județeană de Pensii a depus o altă decizie asupra capacității de muncă, având nr.936 din3 martie 2006, prin care contestatoarea a fost încadrată în gradul III de invaliditate cu termen de revizuire luna martie 2007 (fila 19).

Cu susținerea de a nu se fi prezentat din motive imputabile la termenul de revizuire din luna martie 2007, intimata a emis la data de 12 martie 2009 decizia nr.- prin care, în temeiul art.92 din Legea nr.19/2000 și art.29.C din Ordinul nr.340/2001 al, a dispus suspendarea plății pensiei de invaliditate a contestatoarei și recuperarea de la aceasta a sumei de 8270 lei încasată cu acest titlu în perioada 1 aprilie 2007-1 martie 2009. (fila 4 dosar fond).

Această decizie a fost anulată de prima instanță care a interpretat și aplicat în mod corect dispozițiile legale ce reglementează procedura revizuirii medicale și respectiv a suspendării plății pensiei, așa cum se va arăta în cele ce succed:

Secțiunea C din Ordinul nr.340/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.19/2000-publicat în Monitorul Oficial nr.237 din 10 mai 2001- reglementează procedura de încadrare în grade de invaliditate, revizuirea medicală, recuperarea capacității de muncă și contestarea deciziei medicale.

Capitolul II al acestei secțiuni instituie regulile de revizuire medicală a pensionarilor încadrați în diverse grade de invaliditate, stabilind în sarcina medicului expert al asigurărilor sociale, între altele, și obligația de a emite decizia medicală și de a stabili termenul de revizuire în funcție de recuperabilitatea afecțiunilor (pct.23 alin.1) iar data la care bolnavul trebuie să se prezinte la revizuirea medicală va fi fixată cu 10 zile înainte de expirarea valabilității deciziei(pct.23 alin.4).

Potrivit pct.29 din cap.II al Secțiunii Ca O rdinului, la termenul de revizuire pensionarul de invaliditate are obligația să se prezinte fără a fi citat la cabinetul de expertiză medicală și de recuperare a capacității de muncă care îl are în evidență, în vederea revizuirii medicale, iar în conformitate cu pct.30 cabinetul are obligația ca în primele 5 zile ale fiecărei luni să comunice casei teritoriale de pensii invalizii pensionari neprezentați la revizuirea medicală periodică în cursul lunii precedente, pentru suspendarea pensiei, conform legii.

Art.92 alin.1 lit.c din Legea nr.19/2000 stabilește că plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care beneficiarul acesteia nu se prezintă la revizuirea medicală periodică.

Din dispozițiile legale de mai sus, corect evocate de instanța fondului, rezultă că pentru a opera suspendarea plății pensiei de invaliditate, legiuitorul a instituit obligații complementare atât în sarcina caselor teritoriale de pensii și structurilor ce au atribuții specializate în această privință cât și pentru pensionarii invalizi.

În acești termeni, Curtea constată că intimata a nesocotit prevederile legale referitoare la procedura revizuirii medicale, așa cum a constatat și prima instanță fiindcă nu se pot identifica motivele pentru care intimata, încălcând cerințele Ordinului nr.340/2001 care au fost citate mai sus, a emis decizia de suspendare a plății pensiei de invaliditate în luna martie 2009 câtă vreme, în situația în care pensionara invalidă nu s-a prezentat din motive imputabile la termenul de revizuire medicală fixat pentru luna martie 2007, cabinetul de expertiză avea obligația ca în primele 5 zile ale lunii următoare celei precedente să comunice numele acestuia în vederea suspendării pensiei.

Această procedură a fost reglementată de legiuitor cu termene și date precise tocmai cu scopul de a preîntâmpina abuzuri ca în cauza de față în care, termenul de revizuire medicală a fost stabilit pentru luna martie 2007, tabelul persoanelor neprezentate a fost înaintat intimatei la în luna februarie 2009 (filele 25-27 dosar fond) adică după aproape 2 ani, în condițiile în care, așa cum s-a arătat, el trebuia întocmit și trimis cel mai târziu până la data de 5 aprilie 2007.

Consecința acestui mod nelegal de lucru, organizat în cadrul structurilor specializate ale intimatei Casa Județeană de Pensii D, este continuarea plăților lunare cu titlu de pensie de invaliditate până la o dată, stabilită unilateral, arbitrar și în afara oricărei reglementări, la care intimata hotărăște, după criterii subiective, că poate emite decizia de suspendare ca măsură cu caracter sancționator pentru invalidul care din culpa sa, nu se prezintă la revizuirea periodică.

Procedând astfel, în cauza de față, s-a ajuns la situația, ce nu poate fi justificată în vreun fel, ca pensia de invaliditate a contestatoarei, să fie plătită lunar timp de circa 2 ani, deși, în măsura în care aceasta se impunea a fi suspendată, decizia trebuia emisă în luna aprilie 2007, iar nu în luna martie 2009, cum s-a procedat.

În plus, nu se poate stabili din considerentele deciziei astfel emise (fila 4 dosar fond) ce a determinat intimata Casa Județeană de Pensii D ca în luna martie 2009 să ia măsura suspendării, fiindcă în raport de acest moment, s-a decis recuperarea retroactivă a pensiei plătite beneficiarei și care însumează 8270 lei, în condițiile în care culpa exclusivă pentru efectuarea acestor plăți revine intimatei, pentru argumentele reținute în cele ce preced.

În aceste circumstanțe, se constată că instanța de fond a reținut corect lipsa oricărei culpe a pensionarei-contestatoare pentru neprezentarea la termenul de revizuire, dacă decizia nr. 936 din 3 martie 2006 a fost urmată de decizia nr. 1980 din 19 mai 2006, aceasta din urmă neavând fixat vreun termen de revizuire.

Chiar și în situația în care această din urmă decizie nu există în dosarul aflat în evidența intimatei, astfel cum s-a susținut prin concluziile orale ale recurentei în ședința dezbaterilor, Curtea reține că în integralitate culpa nerespectării procedurii legale de revizuire medicală aparține recurentei.

Astfel, Curtea constată că reglementarea strictă atât prin Legea nr.19/2000 cât mai cu seamă prin Normele Metodologice de aplicare a acesteia, a procedurii revizuirii medicale, a fost impusă de legiuitor pentru respectarea drepturilor unei categorii de pensionari care, datorită unor cauze medicale ce determină diferite invalidități ce nu le mai permit reluarea activităților profesionale, sunt plasați în situația de a fi reevaluați periodic din punct de vedere medical, ceea ce implică stabilirea unor termene și condiții clare și precise, pentru a nu supuși arbitrariului autorităților.

În această privință, Curtea reține că data la care bolnavul trebuie să se prezinte la revizuirea medicală și care va fi fixată cu 10 zile înainte de expirarea valabilității deciziei, nu poate fi"luna martie 2007" ca în cazul de față, fiindcă pct.23 alin.4 din Ordinul nr.340/2001 instituie obligația fixării unei date concrete, adică zi și oră, la care invalidul pensionar să fie efectiv înștiințat că este programat pentru revizuirea medicală.

Indicarea lunii și anului drept termen pentru următoarea revizuire medicală face imposibilă verificarea îndeplinirii obligației bolnavului de a se prezenta fără a fi citat la cabinetul de expertiză medicală și de recuperare a capacității de muncă care îl are în evidență, deoarece nu se poate stabili în ce zi sau zile acesta a fost programat și dacă lipsa sa este sau nu justificată, aceste aspecte fiind decisive pentru efectul pe care îl produc, acela al suspendării plății pensiei sale de invaliditate.

Or în cauză, contestatoarei i s-a emis decizia asupra capacității de muncă nr.936 din 3 martie 2006, semnând de primire (fila 19 dosar fond) în conținutul acesteia fixându-se termen de revizuire în luna martie 2007, ceea nu înseamnă, în mod cert, că în orice zi, la orice oră din această lună s-ar fi putut prezenta la cabinetul de expertiză, care este o instituție a statului ce funcționează după un program ce trebuie făcut cunoscut tuturor beneficiarilor serviciilor pentru care a fost înființată.

martie 2007 reprezintă în realitate termenul de valabilitate al deciziei asupra capacității de muncă a contestatoarei-intimate, iar nu data la care aceasta trebuia să se prezinte la revizuirea medicală periodică.

Din acest motiv, Ordinul nr.340/2001 prevede obligația stabilirii datei la care bolnavul trebuie să se prezinte la revizuirea medicală, ce va fi fixată cu 10 zile înainte de expirarea valabilității deciziei.

Pentru toate argumentele de fapt și de drept expuse, Curtea constată că recursul exercitat în cauză este nefondat, deoarece culpa exclusivă în derularea procedurii revizuirii medicale aparține recurentei, care a nesocotit prevederile legale ce o reglementează, emițând o decizie nelegală și netemeinică ce a fost anulată în întregime de instanța de fond, cu consecința repunerii contestatoarei în situația anterioară suspendării pensiei sale de invaliditate și exonerării plății pensiei pretins încasate necuvenit.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,-, județ, împotriva sentinței civile nr. 1171 din data de 21 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare, domiciliată în comuna, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 27 octombrie 2009.

Președinte JUDECĂTORI: Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu

--- - --- - -- -

Grefier

Operator de date cu caracter personal

nr. notificare 3120/2006

2009-11-26

4 ex.

/FA

Trib.D nr-

G --

Președinte:Elena Simona Lazăr
Judecători:Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Asigurări sociale. Decizia 1971/2009. Curtea de Apel Ploiesti