Asigurări sociale. Decizia 2411/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DOSAR NR-

DECIZIA NR. 2411

Ședința publică din data de 16 decembrie 2009

PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu

JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Lucian Crăciunoiu Simona

- - -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat contestatorul, domiciliat în comuna M, județul D împotriva sentinței civile nr.1727 din 13 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în municipiul Târgoviște,-, jud.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurentul contestator personal și intimata Casa Județeană de Pensii D, reprezentată de consilier -, conform delegației nr.1505 din 15 decembrie 2009.

Procedura legal îndeplinită.

Recurs scutit de plata taxei de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:

Recurentul contestator depune la dosar note scrise.

Părțile, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri noi de formulat în cauză și solicită cuvântul asupra recursului.

Curtea ia act că nu mai sunt cereri noi de formulat în cauză, față de actele și lucrările dosarului apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.

În susținerea recursului, contestatorul arată că instanța de fond a interpretat greșit actul dedus judecății și a eliminat ca probă din dosar expertiza efectuată în cauză, prin care se stabilește că cererea de recalculare a drepturilor de pensionare este întemeiată, demonstrând prin calcule diferențele de sume și perioadele pentru care urmează a fi aplicate aceste diferențe.

Se arată, de asemenea, că din adeverința nr.266/27.04.2009 aflată la dosarul cauzei, rezultă că în perioada 10.12.2007 - 31.03.2009 contestatorul a lucrat, reținându-i-se CAS pentru o perioadă de 16 luni, din care expertul a luat în calcul doar 11 luni, deci nu un an întreg, față de decizia -/15.09.2008 în care au fost luate în calcul doar 8 luni.

În concluzie, solicită admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței recurate, în sensul admiterii contestației, anulării deciziei nr.-/15.09.2008 emisă de Casa Județeană de Pensii D și omologării raportului de expertiză efectuat în cauză, cu obligarea intimatei la recalcularea drepturilor de pensie conform acestui raport.

consilier juridic -, având cuvântul pentru intimata Casa Județeană de Pensii D, arată că instanța de fond a apreciat în mod corect legalitatea deciziei de recalculare a pensiei din 16 aprilie 2009, avându-se în vedere că adeverința eliberată de SC Expert Professional SRL trebuia depusă de către angajator la Casa de Pensii a Municipiului B pentru a putea fi valorificată.

În concluzie, solicită respingerea recursului ca nefondat.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița sub nr-, contestatorul a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii D, contestând decizia nr.-/15.09.2008 emisă de intimată. S-a solicitat de către contestator anularea deciziei și recalcularea pensiei ținând cont de toate adeverințele privind vechimea în muncă depuse de către contestator la unitatea intimată.

În motivarea contestației, a arătat că prin decizia contestată i s-au calculat drepturile de pensie în conformitate cu dispozițiile OUG 4/2005 aprobată prin Legea nr.78/2005 coroborate cu prevederile HG nr.1550/2004 și HG nr.550/2005 pe baza actelor din dosarul de pensie aflat la Casa Județeană de Pensii Decizia emisă de intimată nu a ținut cont de toate adeverințele privind vechimea în muncă aflate la intimată, motiv pentru care este nelegală. Drepturile astfel stabilite sunt în defavoarea sa, motiv pentru care solicită efectuarea unei expertize tehnice de specialitate în baza căreia să fie determinat cuantumul real al pensiei sale.

Prin sentința civilă nr.1727 din 13 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, s-a respins contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, astfel cum a fost precizată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că la termenul de judecată din data de 10.02.2009 s-a solicitat de către intimată acordarea unui termen în vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă.

La termenul de judecată din data de 10.03.2009 s-a depus de către intimată la dosarul cauzei copia deciziei nr.-/12.03.2009 privind recalcularea pensiei pentru limită de vârstă. Decizia a fost însoțită de fișa de calcul a punctajului de pensie, iar la termenul de judecată din 24.03.2009 s-a depus decizia cu același număr din data de 26.03.2009 prin care au fost valorificate noi adeverințe depuse de către contestator la unitatea intimată. S-a solicitat acordarea unui nou termen în vederea depunerii unei noi decizii de recalculare.

La termenul de judecată din data de 21.04.2009 a fost depusă cea de-a treia decizie de recalculare a pensiei nr.-/16.04.2009. Întrucât contestatorul a precizat că înțelege să conteste această decizie, deoarece nu este legală și drepturile de pensie nu i-au fost corect calculate, s-a pus în discuția părților necesitatea efectuării unei expertize tehnice de specialitate. Contestatorul a fost de acord cu efectuarea expertizei care să verifice modul de calcul al punctajului anual de pensie în funcție de toate adeverințele depuse la unitatea intimată.

Raportul de expertiză a fost depus la dosarul cauzei la data de 15.06.2009 prin Serviciul Registratură al Tribunalului Dâmbovița însoțit de anexă privind modul de calcul.

La termenul de judecată din data de 30.06.2009, intimata Casa Județeană de Pensii Daf ormulat obiecțiuni la raportul de expertiză, prin care s-a solicitat refacerea raportului de expertiză cu încadrarea expertului în obiectivele stabilite de instanță, în sensul că aplicarea OUG 100/2008 nu face obiectul prezentului dosar, precum și calcularea corectă a punctajului suplimentar cu respectarea calculului corect pentru anul 2008 când contestatorul a lucrat 3 luni.

Obiecțiunile formulate de intimată au fost admise de către tribunal și s-a dispus refacerea raportului de expertiză. Refacerea raportului de expertiză s-a depus la data de 25.08.2009 prin Serviciul Registratură al Tribunalului Dâmbovița.

La refacerea raportului de expertiză părțile nu au mai avut obiecțiuni, dar intimata a reluat criticile formulate prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei.

Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut că reclamantul a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii D contestând inițial decizia nr.-/15.09.2008 emisă de intimată și a solicitat anularea acesteia și recalcularea pensiei, ținând cont de toate adeverințele privind vechimea în muncă depuse de către contestator la unitatea intimată.

A mai reținut că, pe parcursul derulării procesului, intimata a emis încă trei decizii de recalculare a pensiei contestatorului, acesta precizând că înțelege să conteste ultima dintre aceste decizii, anume cea din data de 16.04.2009.

În cauză a fost administrată proba cu expertiză tehnică de specialitate, expertul concluzionând că decizia de recalculare a pensiei a ținut cont de toate sporurile cu caracter permanent din adeverințele depuse. Cu toate acestea expertul a găsit o diferență de punctaj între decizia emisă de intimată la data de 16.04.2009 și punctajul ce ar trebui acordat de 0,007 puncte.

Prima instanță a mai reținut că, deși a dispus refacerea raportului de expertiză în sensul ca expertul să aplice corect în cauză dispozițiile art.78 alin.8 din Legea nr.19/2000, acesta nu s-a conformat dispozițiilor sale, păstrând în răspunsul la obiecțiuni aceeași valoare. Astfel, instanța de fond a apreciat ca întemeiată susținerea intimatei în sensul că pentru anul 2007 nu trebuia să se adauge un an întreg, ci doar 3 luni, astfel că punctajul anual nu se înmulțea cu 3,6% cu doar cu 3%.

În aceste condiții, tribunalul a apreciat că diferența de punctaj de 0,007 nu ar fi existat dacă expertul s-ar fi conformat în totalitate dispozițiilor legii.

Pe cale de consecință, față de actele existente la dosar, tribunalul a apreciat ca neîntemeiată cererea contestatorului privind anularea deciziei de recalculare a pensiei din data de 16.04.2009, această decizie fiind legală și temeinică.

Cu privire la cererile ulterioare ale contestatorului de obligare a intimatei la plata pensiei recalculată în conformitate cu dispozițiile OUG nr.100/2008 începând cu data de 01.01.2010, tribunalul a reținut că această cerere nu poate face obiectul prezentei cauze, întrucât intimata urmează a emite o nouă decizie în aplicarea acestui act normativ, decizie ce poate fi contestată separat în instanță, dar din momentul emiterii ei și nu anterior.

S-a mai reținut că intimata nu poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată câtă vreme nu s-a dovedit că a greșit la recalcularea pensiei, deoarece numai partea căzută în pretenții, conform art. 274 Cod procedură civilă, poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul.

În motivarea recursului contestatorul a arătat, în esență, că hotărârea primei instanțe este dată cu încălcarea dispozițiilor legale privind dreptul de pensionare, iar instanța de fond a interpretat greșit actul dedus judecății, înlăturând o probă esențială din dosar, respectiv expetiza efectuată.

A mai arătat că prima instanță a reținut în mod greșit că ar fi solicitat reclacularea pensiei în conformitate cu OUG nr.100/2008, începând cu 01.01.2010, situație care nu este reală.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate, precum și sub toate aspectele, potrivit art.3041pr.civ. Curtea constată că recursul declarat este fondat, pentru următoarele considerente:

Astfel, Curtea reține că, prin acțiunea formulată, reclamantul a contestat decizia nr.-/15.09.2008 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii D și a solicitat anularea deciziei și recalcularea pensiei, cu luarea în considerare a tuturor actelor prezentate.

Pe parcursul judecății la instanța de fond, intimata a mai depus la dosar alte trei decizii, respectiv cele cu nr.-/12.03.2009, nr.-/26.03.2009 și nr.-/16.04.2009.

La termenul din 21.04.2009, reclamantul a arătat că înțelege să conteste și decizia nr.-/16.04.2009 emisă de intimată, instanța punând în discuție efectuarea unei expertize de specialitate.

La termenul din 05.05.2009, instanța de fond a stabilit ca obiectiv al expertizei să se stabilească în funcție de actele depuse la dosarul cauzei de către contestator dacă drepturile de pensie stabilite prin ultima decizie emisă pe numele acestuia sunt corect calculate, iar în cazul în care apar diferențe să precizeze de când apar și în ce sumă, ținând cont de termenul de prescripție de 3 ani.

La data de 30.06.2009 prima instanță a admis obiecțiunile formulate de intimată la raportul de expertiză, cu mențiunea de a se efectua un calcul în care să nu se țină cont de OUG nr.100/2008.

În motivarea soluției pronunțate, instanța de fond reține că expertul nu s-a conformat dispozițiilor sale de a aplica în mod corect art.78 alin.8 din Legea nr.19/2000, după care apreciază ca neîntemeiată susținerea intimateicu privire la punctajul pe anul 2007.

Potrivit acelorași considerente ale hotărârii recurate, la termenul din 21.04.2009 contestatorul a precizat că înțelege să conteste decizia nr.-/16.04.2009.

De asemenea, prima instanță a mai reținut cădiferența de punctaj de 0,007 nu ar fi existat dacă expertul s-ar fi conformat în totalitate dispozițiilor legii.

Potrivit dispozitivului sentinței atacate, prima instanță hotărăște: respinge contestația formulată de contestatorul, astfel cum a fost precizată.

Curtea mai reține că, la termenul din 21.04.2009, reclamantul a arătat că înțelege să conteste și decizia nr.-/16.04.2009 emisă de intimată, nu numai decizia nr.-/15.09.2008, așa cum rezultă din încheierea de ședință (fila 49 dosar fond).

Potrivit disp. art.129 alin.5 pr.civ.Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc.

Având în vedere cele arătate anterior, Curtea reține că prima instanță nu a făcut toate demersurile necesare stabilirii cu claritate a obiectului acțiunii promovate de reclamant și a celorlalte elemente necesare unei juste soluționări a cauzei, în scopul pronunțării unei hotărâri legale și temeinice, prin solicitarea de explicații contestatorului, potrivit art.129 alin.4 pr.civ.

De asemenea, deși instanța de fond a reținut că expertul desemnat nu s-a conformat dispozițiilor sale, nu a luat nicio măsură de remediere a acestei situații, interpretând într-o manieră proprie diferite pasaje din cuprinsul raportului de expertiză, din considerentele sentinței atacate nerezultând ce motive a avut în vedere pentru a proceda astfel și nici care sunt motivele pentru care a calculat ea însăși drepturile cuvenite reclamantului ori criteriile avute în vedere.

Prin urmare, Curtea reține că în considerentele sentinței atacate nu sunt indicate motivele în temeiul cărora prima instanță și-a format convingerea, astfel că este imposibilă o analiză a legalității și temeiniciei sentinței recurate.

Față de aceste considerente, Curtea reține că lipsa motivării soluției adoptate echivalează cu necercetarea fondului cauzei, astfel că, în baza art.312 alin.5 pr.civ. va dispune casarea sentinței și trimiterea dosarului la instanța de fond pentru rejudecare.

Cu ocazia rejudecării, instanța de fond va stabili în mod clar obiectul acțiunii prin solicitarea de explicații contestatorului, având în vedere că pe parcursul judecății la fond au fost depuse la dosar și alte decizii decât cea contestată inițial.

După aceste precizări instanța de fond va administra toate probele necesare unei juste soluționări a cauzei, cum ar fi înscrisurile, expertiza contabilă și orice alte probe considerate necesare, care să stabilească în mod clar care sunt drepturile bănești ale reclamantului, ce reprezintă acele drepturi și care este valoarea lor. De asemenea, instanța de fond va ține seama și de celelalte motive invocate de reclamant în recursul declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite recursul declarat de contestatorul, domiciliat în comuna M, județul D, împotriva sentinței civile nr.1727 din 13 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în municipiul Târgoviște,-, jud. D, și în consecință:

Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 decembrie 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Lucian Crăciunoiu Simona

- - - - - - -

Grefier,

Operator de date cu caracter personal

Număr de notificare 3120

5 ex./21.12.2009
Th./Red. - /

.fond nr- Trib.

Jud.fond

Președinte:Cristina Mihaela Moiceanu
Judecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Lucian Crăciunoiu Simona

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Asigurări sociale. Decizia 2411/2009. Curtea de Apel Ploiesti