Asigurări sociale. Decizia 863/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 863
Ședința publică din data de 27 mai 2008
PREȘEDINTE: Marilena Panait
JUDECĂTORI: Marilena Panait, Alexandru Bobincă Vera Andrea
: - -
Grefier:
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în municipiul Târgoviște,- A, jud. D, împotriva sentinței civile nr. 209 din 12 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul contestator, cu domiciliul în comuna, jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
S- făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Curtea față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și după deliberare a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil formulat de pârâta Casa Județeană de Pensii D, împotriva sentinței civile nr. 209 din data de 12 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, constată următoarele:
Contestatorul a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii D, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr.2581 din 22 decembrie 2007 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă D prin care s-a menținut decizia nr.1601 din 1 noiembrie 2007 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, precum și anularea acestei decizii.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat că, prin decizia contestată s-a dispus respingerea contestației împotriva deciziei nr.1601/1.11.2007 prin care Maa nulat decizia asupra capacității de muncă, pe motiv că nu a fost respectată procedura de examinare medicală, că ambele decizii sunt nelegale, întrucât sunt contrare prevederilor art.39 din Ordinul nr.340/2001 care prevăd că efectele constatărilor organelor de control proprii CNPAS se produc numai pentru viitor, astfel că în cazul în care se constată deficiențe se puteau emite numai decizii cu efecte pentru viitor.
A mai arătat contestatorul că deciziile de încadrare într-un grad de invaliditate care au fost anulate prin deciziile contestate au rămas definitive, conform disp. art. 56 (6) din Legea nr.19/2000, au produs efecte juridice, iar anularea lor era posibilă numai în condițiile legii penale.
În conformitate cu art.115 Cod pr.civilă pârâta a depus la dosar o întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației pe motiv că deciziile de încadrare într-un grad de invaliditate au fost anulate pentru nerespectarea procedurii de revizuire, constatată prin nota de control nr.-/7.11.2007 întocmită de Direcția audit Intern și Control din cadrul CNPAS, că încadrarea în grad de invaliditate a contestatorului s-a datorat săvârșirii unei fapte penale de către asistenta medicală din cadrul Cabinetului de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă M, împotriva căreia s-a început urmărirea penală.
După administrarea probatoriilor, Tribunalul Dâmbovița prin sentința sus-menționată a admis contestația, a anulat deciziile nr.2581/22.11.2007 prin care s-a respins contestația împotriva deciziei nr. 1601 din 1 noiembrie 2007 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, dispunând și anularea acestei din urmă decizii.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin decizia nr. 1601 din 11 noiembrie 2007 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M s-au anulat deciziile asupra capacității de muncă nr.3113/2002, 3478/2003, 3508/2002, 3898/2004, 3168/2005 și 333/23.09.2003, susținând că nu a fost respectat procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare.
Această decizie a fost menținută ca urmare a respingerii plângerii formulată de contestator prin decizia nr.2581 din 22 decembrie 2007, emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă
Ambele decizii au fost date cu încălcarea legii, respectiv a disp. art. 56 Legea nr. 19/2000 și art. 39 din Ordinul nr. 340/2001, deoarece deciziile emise în urma unui control intern nu pot produce efecte decât pentru viitor, situație pe deplin explicabilă în condițiile în care deciziile emise anterior asupra capacității de muncă sunt definitive prin necontestare.
Împotriva acestei sentințe intimata Casa Județeană de Pensii Dad eclarat recurs criticând soluția ca netemeinică și nelegală în sensul că, în mod greșit instanța de fond a reținut ca temei al anulării deciziilor prevederile art.39 din Ordinul nr.340/2001, când în realitate temeiul legal îl reprezintă prevederile art.41 din același Ordin, potrivit cărora deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală care le-a emis.
Printr-o altă critică recurenta pretinde că nu a depus la dosar acte medicale din care să rezulte că menținerea sa în grad de invaliditate era necesară și că măsura anulării încadrării în grad de invaliditate este neîntemeiată.
În fine, se pretinde de către recurentă că în cadrul procedurii prev. de art. 56 din Legea nr.19/2000 consultarea B nu era obligatorie, acest caracter avându-l doar avizul eliberat de această instituție.
Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar a criticilor formulate de recurentă, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia așa după cum se va arăta în continuare:
În conformitate cu disp. art. 56 Legea nr.19/2000 încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie emisă de medicul specializat în expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă, împotriva căreia se poate formula contestație la Casa teritorială de pensii în termen de 30 de zile de la comunicare.
La soluționarea contestației casa are obligația de a consulta al cărui aviz este obligatoriu și rămâne definitiv.
Împotriva acestei din urmă decizii se poate formula contestație la instanța judecătorească competentă în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia.
În speță, la data de 1 noiembrie 2007 prin decizia nr.1601 Maa nulat deciziile asupra capacității de muncă privindu-l pe contestator emise în perioada 2002-2005 și fără a se aștepta rămânerea definitivă a acesteia conform dispozițiilor legale menționate mai sus la 7 noiembrie 2007 recurenta Dae mis decizia nr. - prin care a încetat plata plății pensiei de invaliditate și a dispus recuperarea sumelor plătite cu titlu de pensie pe ultimii trei ani.
Ulterior acestei date, și anume la 22 decembrie 2007 este soluționată contestația formulată de împotriva deciziei medicale emise de prin decizia nr. 2581 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă D din cuprinsul căreia nu rezultă că s-ar fi respectat disp. art. 56 alin.3 Legea nr. 19/2000, respectiv nu s-a procedat la consultarea
Prin urmare încălcarea procedurii imperativ prevăzute de lege în cazul anulării deciziilor privind încadrarea în grad de invaliditate și plata pensiei aferente are ca efect anularea deciziilor emise, instanța de fond admițând în mod corect contestația.
Este posibil și poate corespunde realității faptul că nu a depus alte acte medicale decât cele existente în dosarul său de la M, însă acest lucru nu îi este imputabil contestatorului, ci recurentei, care așa cum s-a reținut mai sus nu a respectat procedura prevăzută de lege pentru aceste situații.
În fine, în speță, nu se aplică dis part. 41 Ordinul 340/2001 cum pretinde recurenta, ci art. 39 din același Ordin cum s-a reținut de către tribunal și aceasta pentru că procedura urmată de recurentă nu a fost aceea de revizuire ca urmare a unor erori ci de anulare a încălcării normelor de stabilire a încadrării în grad de invaliditate.
Așa fiind recursul se privește ca nefondat și urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr.209 din data de 12 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în comuna, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 mai 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Marilena Panait, Alexandru Bobincă Vera Andrea
- - - - - -
Grefier,
Red./
2 ex./18.06.2008
f- - Tribunalul Dâmbovița
G
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3120
Președinte:Marilena PanaitJudecători:Marilena Panait, Alexandru Bobincă Vera Andrea
