Asigurări sociale. Decizia 92/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 92
Ședința publică din data de 21 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Simona Petruța Buzoianu
JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Marilena Panait Vera
- -- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de reclamantul domiciliat în orașul,-, județul împotriva sentinței civile nr. 1695 din 22.10 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale cu sediul în B, sector 2,-, Casa Județeană de Pensii D cu sediul în Târgoviște,-, județul
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul reclamant personal, lipsind intimații pârâți Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale și Casa Județeană de Pensii
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință,după care:
Se învederează instanței că la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, s-au depus precizări din partea recurentului reclamant și întâmpinare din partea intimatei pârâte Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale.
Curtea înmânează un exemplar de pe întâmpinarea depusă la dosar recurentului reclamant și lasă cauza la a doua strigare pentru a da posibilitatea acestuia să ia cunoștință de conținutul întâmpinării.
La a doua strigare a cauzei a răspuns recurentul reclamant personal,lipsind intimații pârâți Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale și Casa Județeană de Pensii
Recurentul reclamant având cuvântul arată că a luat cunoștință de conținutul întâmpinării,depunând la dosar note scrise, în xerocopie rezoluția de neîncepere a urmăririi penale nr. 3478/P/2005, nota nr. 269/DP/12.05.2008 emisă de CNPAS, adresa nr. 3/33/3.06.2006 emisă de CNPAS și sentința civilă nr. 1640/13.12.2006 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
Arată că alte cereri nu mai are de formulat și probe de administrat și solicită acordarea cuvântului în dezbateri.
Curtea analizând actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Recurentul reclamant având cuvântul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat apreciind sentința pronunțată la fond ca netemeinică și nelegală întrucât la fond instanța nu a chemat făptașii care au emis actele abuziv și ilegal.
Nu s-a făcut o analiză profundă a dovezilor și actelor depuse la dosar și a judecat cu rea credință întrucât are legături cu Casa Județeană de Pensii.
Pentru aceste motive hotărârea nu este temeinică și legală întrucât a prezentat documente legale și doveditoare, motiv pentru care solicită admiterea recursului, casarea sentinței și obligarea casei de pensii să-i restituie banii.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Casa Națională de Pensii B, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța aceasta să fie obligată să-i restituie sumele de 14.596.237 lei vechi și respectiv 291.926 lei vechi comision, reținute în mod ilegal de Casa Județeană de Pensii D, din ordinul numiților, - și .
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a fost pensionat la 01.07.1997, iar ulterior, prin emiterea unei adrese ilegale de către pârâtă, prin conducerea acesteia, adresă comunicată Casei Județene de Pensii D, s-a dispus diminuarea pensiei sale prin înlăturarea grupelor superioare de muncă I și II, motiv pentru care i-a fost reținută suma menționată, reclamantul depunând și o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2
Prin sentința civilă nr. 1392/24.10.2007 pronunțată de Tribunalul București a fost admisă excepția necompetenței teritoriale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmbovița, reținându-se că reclamantul are domiciliul în localitatea, din județul D, iar în raport de disp.art.156 din Legea nr.19/2000, competența de soluționare a pricinii aparține Tribunalului Dâmbovița, în a cărui rază teritorială domiciliază reclamantul.
După declinare, cauza a fost înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Dâmbovița, iar pe parcursul procesului reclamantul și-a precizat acțiunea în sensul că înțelege să se judece cu pârâtele Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale și Casa Județeană de Pensii
Pârâta Casa Județeană de Pensii Dad epus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția autorității de lucru judecat- excepție ce nu a mai fost susținută la termenul din 22.10.2008, față de precizările aduse acțiunii de către reclamant, iar pe fond, a solicitat respingerea acțiunii, învederând că reclamantul a fost pensionat prin decizia nr.-/17.07.2007, iar în urma analizării dosarului său de pensionare de către Direcția Metodologie din cadrul CNPAS, s-a emis o adresă prin care s-a cerut rectificarea modului de calcul al pensiei, pentru mai multe aspecte, iar drept urmare, s-a procedat la rectificarea deciziei inițiale și întrucât pensia rectificată a fost mai decât cea în plată, s-a constituit și un debit, ce s-a dispus a fi recuperat conform art.187 din Legea nr.19/2000.
S-a mai arătat că prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița sub nr. 1836/2006, reclamantul a solicitat anularea deciziei nr. -/9.06.2005, iar prin sentința nr. 1558/2006 a fost respinsă cererea, această sentință fiind menținută și prin decizia nr. 142/16.02.2007 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, prin sentința civilă nr. 1659 din 22.10.2008, Tribunalul Dâmbovițaa respins cererea astfel cum a fost precizată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond, a reținut, în esență, că reclamantul a solicitat restituirea unor sume de bani ce i-au fost reținute în baza deciziei de recuperare nr. -/9.06.2005 emisă de Casa Județeană de Pensii D, însă această decizie a fost contestată de către reclamant, iar prin sentința civilă nr. 1558/22.11.2006 pronunțată de Tribunalul Dâmbovițaa fost respinsă acțiunea, sentința rămânând irevocabilă prin decizia nr. 142/16.02.2007 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Câtă vreme această decizie de recuperare a fost menținută ca fiind legală și temeinică, s-a concluzionat că nu se poate dispune restituirea către reclamant a sumei reținute în baza acesteia, cu atât mai mult cu cât prin rezoluția nr.3478/P/28.08.2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviștes -a dispus neînceperea urmăririi penale față de reprezentanții Casei Județene de Pensii D, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.246 Cod penal considerându-se că fapta nu există.
Împotriva acestei sentințe a declarat în termen legal recurs reclamantul, criticând-o ca nelegală.
Susține recurentul că în mod greșit i-a fost respinsă acțiunea întrucât a dovedit cu acte că imputația sumelor de 14.596.237 lei vechi și 291.926 lei vechi este nelegală și netemeinică, adeverințele nr.3239/3.10.2006, nr.17/5.05.2005, precum și nr.3349/17.05.1999, emise de diferite societăți comerciale, precizând sporurile în activitate, însă tribunalul nu a dorit să le ia în considerație, din rea-voință deși la dosar se află rezoluția din 28.08.2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște, la al cărei conținut s-a făcut trimitere.
De asemenea, se arată că și Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 2 Bad at în dosarul nr.1709/P/2006 o rezoluție, la data de 22.01.2007, reținându-se că probele administrate în cauză au relevat faptul că erorile strecurate în nota referitoare la activitatea desfășurată în grupe superioare de muncă de către se datorează unor diferențe existente între mențiunile cuprinse în copia carnetului de muncă și adresele emise de o anumită societate, iar numita, în calitate de director, a dispus verificarea modului de stabilire a drepturilor de pensie ale numitului în care a constatat că unele din elementele care se au în vedere la calculul pensiei au fost interpretate eronat de către Casa Județeană de Pensii D, fără a se face vreo referire la ordinul dat pentru imputarea sumei de bani recurentului.
Se mai susține că tribunalul nu a vrut să verifice pe ce bază s-a făcut înlăturarea grupelor superioare de muncă, neverificând actele și dovezile de la dosar, nedorind să-i aducă în instanță pentru a-i audia pe numiții, - și, care au dat dispoziție Casei Județene de Pensii D să-i impute suma de 14.597.296 lei vechi.
Totodată, se arată că acțiunea ce a format obiectul dosarului nr.1836/2006 al Tribunalului Dâmbovițaa fost judecată de același complet de judecată, iar instanța nu a verificat actele de la dosar.
S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului, modificarea sentinței și obligarea Casei Județene de Pensii D la restituirea sumei reținute ilegal, depunându-se la dosar și precizări, prin care s-au invocat aceleași aspecte, precum și o serie de înscrisuri, în copie și note scrise.
Intimata Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului reclamantului și judecarea cauzei în lipsă.
Deși legal citată cu această mențiune, intimata Casa Județeană de Pensii D nu a formulat întâmpinare cu privire la recursul reclamantului.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:
Prin cererea adresată instanței de fond, astfel cum a fost precizată pe parcursul judecării pricinii, recurentul-reclamant a chemat în judecată pe intimatele-pârâte Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale și Casa Județeană de Pensii D, solicitând restituirea sumelor reținute în mod ilegal de Casa Județeană de Pensii D, de 14.596.237 lei vechi și respectiv 291.926 lei vechi (comision).
Respectând principiul disponibilității ce guvernează procesul civil, prima instanță a soluționat în mod corect pricina în contradictoriu cu cele două intimate-pârâte chemate în judecată.
Așa cum justificat a reținut și instanța de fond, prin cererea de față reclamantul a solicitat restituirea unor sume de bani ce i-au fost reținute în baza deciziei de recuperare nr.-/9.06.2005 emisă de Casa Județeană de Pensii
Decizia sus-menționată a fost contestată în instanță de către recurentul-reclamant, iar prin sentința civilă nr.1558/22.11.2006 pronunțată de Tribunalul Dâmbovițaa fost respinsă contestația formulată de împotriva deciziei de recuperare, soluție rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.142/16.02.2007 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, prin care a fost respins ca nefondat recursul declarat de împotriva sentinței civile nr.1558/22.11.2006 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
În condițiile în care decizia de recuperare a rămas definitivă în modalitatea mai sus arătată, s-a concluzionat în mod corect de către instanța de fond că nu se poate dispune restituirea către reclamant a sumei reținute în baza acesteia.
Sentința atacată se bazează pe o interpretare corectă a întregului material probator administrat în cauză, iar recurentul-reclamant nu mai poate repune în discuție în procesul de față legalitatea și temeinicia deciziei de recuperare nr.-/9.06.2005 emisă de Casa Județeană de Pensii D, câtă vreme s-a statuat prin hotărâre irevocabilă, ce se bucură de autoritate de lucru judecat, că decizia respectivă a fost corect emisă.
Prin Rezoluția din 28.08.2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviștes -a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.246 Cod penal, față de un număr de patru făptuitori, reprezentanți ai Casei Județene de Pensii D, împotriva cărora recurentul-reclamant sesizase organele de urmările penală pe motiv că aceștia întocmiseră în mod ilegal și abuziv decizia de recuperare, reținându-se că fapta nu există.
De asemenea, prin Rezoluția din 22.01.2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 2 B s-a confirmat propunerea organelor de poliție de neîncepere a urmăririi față de numiții, - și - la care se face trimitere și în recurs- pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.246 și art.248 Cod penal, apreciindu-se, pentru considerentele expuse în cuprinsul rezoluției, că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestor infracțiuni.
Împrejurarea că același complet de judecată, ce a soluționat pricina de față, a judecat și dosarul nr.1836/20006 al Tribunalului Dâmbovița, la care face referire recurentul, nu poate justifica admiterea recursului, recurentul-reclamant neformulând la prima instanță o cerere de recuzare a membrilor completului de judecată, cu respectarea dispozițiilor legale procesuale, conform disp. art.27 și art.29 Cod pr. civilă și nici nu se impunea abținerea membrilor completului pentru motivul arătat de recurent.
Concluzionând, pentru considerentele mai sus arătate, Curtea privește recursul de față ca nefondat, astfel încât în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă îl va respinge, sentința atacată fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul domiciliat în orașul,-, județul împotriva sentinței civile nr. 1695 din 22 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-pârâți Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale cu sediul în B, sector 2,- și Casa Județeană de Pensii cu sediul în Târgoviște,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată astăzi, 21 ianuarie 2009, în ședință publică.
Președinte JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Marilena Panait Vera
--- - - - -- -
Grefier
/VS
2ex./19.02.2009
f--Trib.
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Simona Petruța BuzoianuJudecători:Simona Petruța Buzoianu, Marilena Panait Vera
