Asigurări sociale. Decizia 946/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SecțiaLitigii de muncă și
asigurări sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 946
Ședința publică din data de 3 iunie 2009
PREȘEDINTE: Ioan Jivan
JUDECĂTOR 2: Vasilica Sandovici
JUDECĂTOR 3: Carmen Pârvulescu DR. - -
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii A împotriva sentinței civile nr. 196 pronunțată la data de 5.02.2009 de către Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat, având ca obiect asigurări sociale.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă avocat în reprezentarea reclamantului intimat, lipsă fiind pârâta-recurentă Casa Județeană de Pensii
Procedura de citare este îndeplinită legal.
Recursul este scutit de taxă de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că prin registratura instanței, la data de 26.05.2009, reclamantul intimat a depus întâmpinare la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbaterea în fond a recursului.
Reprezentanta reclamantului intimat solicită respingerea recursului pentru motivele arătate în întâmpinare, cu cheltuieli de judecată. Depune la dosar chitanța nr. - din 21.05.2009, reprezentând onorariu de avocat.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 196/5.02.2009, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Arada admis acțiunea formulată de către reclamantul împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii A, a anulat decizia nr. -/22.08.2008 privind acordarea pensie anticipate parțiale emise de Casa Județeană de Pensii A și a dispus ca pârâta să emită în privința reclamantului, o nouă decizie de pensionare pentru limită de vârstă cu stabilirea dreptului acestuia la pensie începând cu data de 11.07.2008.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamantul a împlinit vârsta standard de pensionare, și anume de 62 de ani și 7 luni, la data de 11.07.2008, deoarece s-a născut la data de 11.12.1945, conform contractul individual de muncă nr. -, și beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 1 an, potrivit art. 42 tabelul I din Legea nr. 19/2000, corespunzător perioadei de 7 ani 2 luni și 13 zile în care a prestat activitate în grupa II de muncă.
Prin urmare, reclamantul avea dreptul la pensie pentru limită de vârstă cu începere de la data de 11.07.2008, conform art. 83 alin. 1 din Legea nr. 19/2000.
Prin decizia contestată, pârâta i-a acordat reclamantului o pensie anticipată parțială, deși această decizie a fost emisă la data de 22.08.2008, după data de 11.07.2008, dată la care reclamantul a îndeplinit condițiile legale de pensionare pentru limită de vârstă.
Pârâta Casa Județeană de Pensii A a formulat, în termenul legal, recurs împotriva sentinței civile nr. 196/5.02.2009 a Tribunalului Arad, solicitând admiterea recursului și modificarea în tot a hotărârii recurate, în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
În motivarea cererii de recurs se arată că, la data depunerii cererii de pensie, respectiv la data de 1.07.2008, reclamantul îndeplinea doar condițiile pentru înscrierea la pensie anticipată parțial, conform art. 50 din Legea nr. 19/2000, astfel încât s-a emis decizia de pensie contestată, drepturile fiind acordate cu începere de la data depunerii cererii: 1.07.2008.
Prin cererea nr. 48682/14.10.2008, dl. a solicitat trecerea de la pensie anticipată parțial la pensie pentru limită de vârstă. Totodată, a solicitat retragerea declarației de asigurare nr. 2735/2.10.2008.
Astfel, s-a emis Decizia nr. -/10.11.2008 privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă, iar în conformitate cu prevederile art. 52 din Legea nr. 19/2000 coroborate cu cele ale art. 95 alin. 3, noile drepturi au fost acordate cu luna următoare celei în care s-a depus cererea, adică cu data de 1.11.2008.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Intimatul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, arătând că hotărârea recurată este temeinică și legală, iar motivele de recurs sunt nefondate.
Recurenta nu indică, în cuprinsul cererii de recurs, motivul neacordării pensiei pentru limită de vârstă, solicitată de intimat, deși îndeplinea condițiile legale pentru a beneficia de această pensie și nu a cerut pensie anticipată.
Totodată, intimatul susține că a formulat o nouă cerere pentru pensie pentru limită de vârstă pentru a nu rămâne cu o pensie nelegală, iar cererea de retragere a declarației de asigurare a făcut-o pentru a nu fi obligat să restituie pensia anticipată primită, deoarece a lucrat după depunerea cererii de pensionare având convingerea că va primi pensia pentru limită de vârstă solicitată și nu o pensie anticipată.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate în cauză și a dispozițiilor art. 304 pct. 9 coroborate cu cele ale art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că este neîntemeiat pentru considerentele ce vor f expuse în continuare.
Prin cererea înregistrată la Casa Județeană de Pensii A sub nr. 36698/1.07.1998, reclamantul a solicitat înscrierea la pensie pentru limită de vârstă.
Urmare a acestei cereri a fost emisă decizia nr. -/22.08.2008 privind acordarea pensiei anticipate parțiale cu începere de la 1.07.2008, contestată de către reclamant.
Pârâta-recurentă susține că a emis această decizie, prin care i-a acordat reclamantului pensie anticipată parțială, deși el solicitase pensie pentru limită de vârstă, întrucât la data depunerii cererii de înscriere la pensie, respectiv la data de 1.07.2008, reclamantul nu îndeplinea condițiile legale pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă.
Într-adevăr reclamantul nu avea dreptul la pensie pentru limită de vârstă cu începere de la 1.07.2008, însă el îndeplinea condițiile legale pentru acordarea acestei pensii cu începere de la 11.07.2008, conform prevederilor art. 42 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 coroborate cu mențiunile tabelului nr. 1 din aceeași lege, cu cele ale Anexei nr. 3 la Legea nr. 19/2000 și ale Anexei nr. 9 la Ordinul Ministrului și Solidarității Sociale nr. 340/2001.
Astfel, potrivit Anexei nr. 3 la Legea nr. 19/2000 și Anexei nr. 9 la Ordinul Ministrului și Solidarității Sociale nr. 340/2001, reclamantul se putea pensiona pentru limită de vârstă în luna iulie 2009, respectiv la vârsta de 63 de ani și 7 luni, cu un stagiu complet de cotizare de 32 de ani și 2 luni, dat fiind că s-a născut la data de 11.12.1945.
Întrucât a prestat activitate în grupa II de muncă o perioadă de 7 ani 2 luni și 13 zile, potrivit mențiunilor din cuprinsul deciziei de pensionare contestate, reclamantul avea dreptul la reducerea vârstei standard de pensionare de 63 de ani și 7 luni cu 1 an, în temeiul art. 42 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 și tabelului nr. 1 din aceeași lege, putându-se pensiona pentru limită de vârstă la împlinirea vârstei de 62 de ani și 7 luni, adică la data de 11.07.2008.
Așadar, reclamantul avea, data emiterii deciziei de pensionar, un stagiu total de cotizare de 39 de ani 10 luni și 26 de zile și vârsta de 62 de ani 8 luni și 11 zile, astfel încât îndeplinea, cumulativ, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul complet de cotizare realizat în sistemul public, pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă, conform art. 41 coroborat cu art. 42 alin. 1 din Legea nr. 19/2000.
Cu toate că decizia de pensionare contestată a fost emisă ulterior datei de 11.07.2009, dată la care reclamantul îndeplinea condițiile legale pentru a beneficia de pensia pentru limită de vârstă solicitată prin cererea de pensionare, și cu depășirea termenului de 30 de zile reglementat de art. 86 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, pârâta-recurentă stabilește reclamantului alt tip de pensie decât cea solicitată, respectiv pensie anticipată parțială, fără a-i solicita acordul în acest sens.
Împrejurarea că reclamantul a depus cererea de acordare a pensiei pentru limită de vârstă anterior îndeplinirii condițiilor legale pentru a beneficia de un astfel de tip de pensie nu este de natură a duce la respingerea cererii sau la stabilirea pensiei anticipate parțiale fără acordul asiguratului, deoarece art. 83 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 prevede că drepturile de pensie pentru limită de vârstă se acordă și se plătesc de la data îndeplinirii condițiilor legale de pensionare, iar nu de la data depunerii cererii, cu condiția ca o astfel de cerere să fie depusă în termen de 30 de zile de la această dată. Prin urmare, dacă solicitarea acordării pensiei pentru limită de vârstă a fost depusă anterior îndeplinirii condițiilor legale de pensionare, casa de pensii poate să o respingă, dacă emite decizia de soluționare a acestei cereri anterior îndeplinirii condițiilor legale de către petiționar, sau poate să o admită, dacă decizia de soluționare a acesteia este ulterioară îndeplinirii condițiilor legale, cum s-a întâmplat în speță.
Cererea nr. 48682/14.10.2008, prin care reclamantul a solicitat trecerea de la pensie anticipată parțial la pensie pentru limită de vârstă, și solicitarea de retragere a declarației de asigurare nr. 2735/2.10.2008 nu pot justifica respingerea cererii de chemare în judecată, deoarece au fost determinate de culpa pârâtei, care a stabilit un alt tip de pensie reclamantului, decât cel solicitat.
Totodată, emiterea deciziei nr. -/10.11.2008 privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă cu începere de la 1.11.2008 nu conduce la rămânerea fără obiect a acțiunii reclamantului, întrucât pensia pentru limită de vârstă este acordată cu începere de la 1.11.2008, iar nu de la data de 11.07.2008, dată de la care reclamantul îndeplinea condițiile legale pentru acordarea ei, astfel încât nu înlătură prejudiciul creat reclamantului prin emiterea, în mod nelegal, a deciziei de pensionare nr. -/22.08.2008.
Din cele expuse anterior rezultă că hotărârea recurată este legală și temeinică, nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul declarat de către pârâta-recurentă Casa Județeană de Pensii A împotriva sentinței civile nr. 196/5.02.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de către pârâta-recurentă Casa Județeană de Pensii A împotriva sentinței civile nr. 196/5.02.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat.
Obligă recurenta la plata către intimat a sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 3 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Dr.
aflată în concediu de odihnă
pt. care semnează președinte secție
judecător
Grefier,
Red: /30.06.2009
Tehnored: /2 ex./2.07.2009
Prim inst.: Trib. A -,
Președinte:Ioan JivanJudecători:Ioan Jivan, Vasilica Sandovici, Carmen Pârvulescu