Contestație decizie pensie. Decizia 80/2010. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 80
Ședința publică de la 26 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nelida Cristina Moruzi
JUDECĂTOR 2: Cristina Trutescu
JUDECĂTOR 3: Carmen
Grefier
Pe rol judecarea cauzei Asigurări sociale având ca obiect contestație decizie de pensionare privind recursul declarat de recurenta Casa Județeană De Pensii I împotriva sentinței civile nr.1794/06.11.2009 pronunțată de Tribunalul I, intimat fiind.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă cons.jr. pentru recurentă și avocat pentru intimatul
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la primul termen de judecată, nu s-a depus întâmpinare.
Președintele completului dă citire raportului asupra recursului potrivit căruia acesta este declarat în termen și motivat.
Cons. jr. depune la dosar împuternicire de reprezentare juridică.
Avocat depune la dosar împuternicire avocațială.
Nemaifiind alte cereri, instanța constată cauza in stare de judecată si acordă cuvântul părților la dezbateri.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului și casarea sentinței pronunțată de prima instanță.
Susține că în mod greșit instituția recurentă a fost obligată să valorifice la determinarea punctajului mediu anual veniturile dovedite cu adeverințele emise de SC SA, venituri obținute cu titlu de acord global și prime.
Avocat, pentru intimat, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și precizează că în perioada martie 1967-iulie 1993 intimatul a realizat venituri cu titlu de acord global și prime pentru care unitatea angajatoare a achitat la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% din venitul brut câștigat.
Apărătorul intimatului susține că aceste venituri au avut caracter permanent, iar potrivit Legii 19/2000 aceste venituri intră în baza de calcul a pensiei.
În mod greșit Casa Județeană de Pensii Iar efuzat emiterea unei decizii prin care să ia în calcul și aceste venituri pentru care s-a plătit contribuția la bugetul asigurărilor de stat potrivit principiului contributivității.
In concluzie, apărătorul intimatului solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca temeinică și legală, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată. Depune la dosar chitanță reprezentând onorariu avocat.
Declarându-se dezbaterile închise, cauza rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 1794 din 6 noiembrie 2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Iașia hotărât:
A admis acțiunea formulată de reclamantul, domiciliat în I,-, -. B,. 2,. 6, jud. I, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii I, cu sediul în I, str. - nr. 17 - 19, -hica 2A - 2B.
A obligat pârâta să emită în folosul reclamantului o nouă decizie prin care drepturile de pensie să fie recalculate cu luarea în considerare a veniturilor precizate în adeverințele nr. 968/19.05.2009 și nr. 910/18.05.2009 emise de "", drepturile astfel recalculate urmând a fi acordate începând cu data de 01.07.2009.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea inregistrata la Tribunalul sub nr- la 18.09.2009, reclamantul a solicitat, in contradictoriu cu Casa Judeteana de Pensii I, obligarea pârâtei la emiterea deciziei de recalculare pensiei în care să se ia în calcul veniturile obținute de reclamant ca urmare a retribuțiilor în acord global și a primelor, așa cum sunt dovedite prin cele două adeverinte eliberate de către angajator.
In motivare se arată faptul că prin cererea înregistrată la pârâtă sub nr. 41820/09.06.2009 a solicitat, în temeiul art. 7 al.3 OUG 4/2005, modificarea deciziei de recalculare a pensiei conform actelor doveditoare prezentate, respectiv adeverințele nr. 968/19.05.2009 și nr. 910/18.05.2009 emise de "" B, în calitate de angajator. Având în vedere principiul contributivității, conform căruia fondul de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite, cererea de recalculare a pensiei este îndreptățită.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, întrucât reclamantul a fost înscris la pensie, începând cu data de 07.03.2007, prin decizia nr. -/06.04.2007 privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă. Cele 2 adeverințe invocate de către reclamant nu pot fi avute în vedere întrucât cuprind prime si acordul global, ce nu pot fi avute în vedere la stabilirea punctajului mediu anual, deoarece nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor potrivit legislației anterioare. Acțiunea este inadmisibilă având în vedere faptul că adresa nr. 41820/23.06.2009 nu produce efecte juridice și nu îmbracă forma unei decizii susceptibile de contestație. Legislația anterioară datei de 01.04.2001 nu reglementează ca, la calculul pensiei, să se utilizeze veniturile brute ce au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale. Doar pentru stagiile de cotizare realizate după data de 01.04.2001 la determinarea punctajului anual se valorifică salariile brute lunare, inclusiv sporurile și adaosurile care au constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, conform art. 78 al.1 Lg. 19/2000.
Considerentele de fapt și de drept pe care s-a întemeiat hotărârea instanței de fond au fost următoarele:
Reclamantul a fost înscris la pensie, începând cu data de 07.03.2007, prin decizia nr. -/06.04.2007 privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă, în baza Lg. 19/2000.
Din adeverința nr. 968/19.05.2009 emisă de reiese faptul că reclamantul a realizat în perioada februarie 1967- octombrie 1993 venituri suplimentare la retribuția tarifară de încadrare ce nu au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, conform art. 1 din Decretul nr. 389/1972. Veniturile suplimentare trecute în adeverința nr. 910/18.05.2009 au avut caracter permanent în înțelesul Lg. 3/1950, lg. 57/1974 și Lg. 49/1992 și constituie baza de calcul pentru pensie conform Lg. 19/2000, art. 23 al.1, pct. Se menționează că s-au achitat cotele CAS inclusiv contribuția la plata pensiei suplimentare. In același sens s-a emis și adeverința nr. 910/18.05.2009.
Din documentația depusa la dosar reiese faptul ca aceste adaosuri nu au fost avute in vedere in momentul calculării drepturilor de pensie, aspect arătat, de altfel, si in cuprinsul întâmpinării.
Cele doua adeverințe sunt emise de către angajator, acesta purtând răspunderea asupra mențiunilor cuprinse referitoare la faptul că pentru aceste sume s-au achitat contribuții de asigurări sociale.
Principiul contributivității este prevăzut de Legea nr. 19/2000, prin art. 2 lit. e) care dispune că drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Conform acestui principiu toate veniturile obținute de reclamant, pentru care s-a calculat si achitat contribuția de asigurări sociale, trebuie sa fie avute in vedere la calcularea drepturilor de pensie ( orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (în funcție de reglementarea în vigoare) au achitat statului contribuții de asigurări sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei ).
Tribunalul a reținut că pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei de 1 aprilie 2001, data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, acest principiu este respectat, iar pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementărilor anterioare, soluția se impune a fi aceeași.
Tribunalul că, pe de o parte, se afirmă în art. 2 al Legii nr. 19/2000 că sistemul public se organizează și funcționează având la bază principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor de asigurări sociale plătite, iar pe de altă parte, același legiuitor limitează fără nicio justificare rezonabilă aplicarea acestui principiu, înlăturând din calculul pensiilor anumite venituri și sporuri obținute anterior datei de 1 aprilie 2001, pe motiv că nu ar fi avut caracter permanent. Principiul menționat trebuie aplicat cu prioritate, iar dispozițiile OUG 4/2005, care prevăd ca sumele reprezentând acord sau adaosuri suplimentare nu se iau in calculul drepturilor de pensie întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare, trebuie interpretate prin prisma dispozițiilor Legii 19/2000, act normativ cu forta juridica superioara, care reglementeaza principiile pe baza carora functioneaza sistemul public de asigurari sociale.
Tribunalul a evocat și Decizia nr. 736/2006 a Curții Constituționale prin care s-a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor înscrierii la punctul VI din Anexa la OUG nr. 4/2005, susținând că prin această interpretare, Curtea Constituțională confirmă faptul că dispozițiile punctului VI din Anexa Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 4/2005, nu exclud de plano posibilitatea valorificării veniturilor enumerate în mod exhaustiv în acest act normativ și că aplicabilitatea la cazul concret a acestor prevederi legale se stabilește de instanță, în funcție de includerea sau nu a acestor venituri în baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale.
Prin urmare, Tribunalul a apreciat prioritare dispozițiile cu valoare de principiu, întrucât soluția contrară, ce ar presupune neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept consecință, pe de o parte, nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia, iar pe de altă parte, crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000. (Anexa I)
Pentru aceste motive, Tribunalul a obligat pârâta să emită în folosul reclamantului o nouă decizie prin care drepturile de pensie să fie recalculate cu luarea în considerare a veniturilor precizate în adeverințele nr. 968/19.05.2009 și nr. 910/18.05.2009 emise de "", drepturile astfel recalculate urmând a fi acordate începând cu data de 01.07.2009. Instanța a avut în vedere, cu privire la acest ultim aspect, data formulării cererii adresate de reclamant pârâtei (10.06.2009) precum si dispozițiile art.95 al.3 Lg. 19/2000.
Împotriva acestei sentințe declarat recurs, în termen și motivat, intimata Casa Județeană de Pensii I, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în esență, sub următoarele aspecte:
Susține recurenta că în mod greșit prima instanță și-a fundamentat hotărârea pe principiul contributivității, care a guvernat sistemul public de pensii după 1.04.2001, nesocotind astfel principiul neretroactivității legii civile.
Arată recurenta că instanța de fond nu a ținut cont de faptul că CAS a fost achitat de către contestator doar la salariul tarifar înregistrat în carnetul de muncă.
Consideră recurenta că determinant pentru valorificarea veniturilor suplimentare la calculul pensiilor, pentru perioadele anterioare datei de 01.04.2001, este ca acestea să fi făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare, și să fi fost înregistrate în carnetul de muncă până la data de 01.04.1992 (data intrării în vigoare a Legii nr. 49/1992), iar ulterior acestei date să fi avut caracter permanent, să fi făcut parte, de asemenea, din baza de calcul a pensiilor, să fi fost înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverințele eliberate de unitate, conform legislației în vigoare.
Or, dispozițiile nr.OUG 4/2005 prevăd expres că acordul global nu se ia în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, deoarece nu a făcut parte din baza de calcul a pensiilor. De asemenea, nici primele nu erau incluse în baza de calcul a pensiilor, potrivit legislației anterioare.
Mai menționează recurenta că asigurările sociale funcționează pe baza principiilor mutualității și solidarității, iar asigurații beneficiază de drepturi de asigurări sociale în condițiile prevăzute de lege.
În drept, recurenta invocă dispozițiile art. 304 pct. 9 și 3041Cod procedură civilă.
Intimatul nu a depus întâmpinare. În cadrul concluziilor orale, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefundat, precizând că, în perioada martie 1967-iulie 1993, realizat venituri cu titlu de acord global și prime, pentru care unitatea angajatoare a achitat la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% din venitul brut câștigat. Aceste venituri au avut caracter permanent, iar potrivit Legii 19/2000 intră în baza de calcul a pensiei.
Nu au fost depuse înscrisuri noi în faza recursului.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței recurate, în raport de criticile formulate prin cererile de recurs, cât și din oficiu potrivit disp. art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul este în parte fondat, pentru următoarele considerente:
În mod corect prima instanță a obligat recurenta să recalculeze drepturile de pensie cuvenite intimatului-contestator prin care să ia în considerare veniturile menționate la rubrica,acord global" în adeverințele nr.968/19.05.2009 și nr. 910/18.05.2009 emise de
Astfel cum rezultă din adeverințe, aceste venituri obținute de către intimat au avut un caracter permanent, iar unitățile și-au asumat răspunderea în ceea ce privește mențiunile înscrise în ele, în sensul că aceste drepturi de natură salarială au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale.
Angajatorul a mai menționat prin aceste adeverințe faptul că pe toată perioada angajării intimatului s-au achitat lunar cotele de, inclusiv contribuția la pensia suplimentară pentru angajat, cât și cotele aferente angajatorului, conform Legii nr.27/1966, Decretului nr.389/1972, Legii nr.56/1972, Decretului nr.232/1986, nr.OUG31/1998, Legii nr.19/2000 și nr.OUG147/2002.
Potrivit art.1 din Decretul nr.389/1972, angajatorii au fost obligați să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri.
Legea nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii prevedea, în art.8, și forma de retribuire în acord sau cu bucata.
Art.117 alin.3 din Legea nr.57/1974 stabilește că în activitatea de cercetare științifică, inginerie tehnologică și proiectare, retribuirea este în acord global, fapt care "putea stimula productivitatea muncii și realizarea unor venituri suplimentare".
Nu se poate reține că neînregistrarea în carnetul de muncă a adaosului de acord, poate avea drept consecință neluarea acestuia în considerare la calculul pensiei cuvenite intimatului, din moment ce caracterul permanent al acestuia și calcularea contribuției de asigurări sociale prin raportarea la câștigul brut realizat, conform Decretului nr.389/1972, au fost dovedite cu adeverințele depuse la dosar.
Potrivit Precizărilor Ministerului Muncii și Protecției Sociale și Ministerului Finanțelor privind aplicarea prevederilor Legii nr.49/1992 pentru modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale, publicate în Monitorul Oficial nr.193/1992, contribuția pentru asigurările sociale de stat datorată de persoanele juridice și fizice se calculează prin aplicarea procentului legal asupra câștigului brut realizat de salariați, indiferent de durata contractului de muncă, de forma de salarizare utilizată și de forma de proprietate a unității în care lucrează.
Se mai reține că baza de calcul a contribuției de asigurări sociale a fost, anterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, câștigul total, astfel cum este definit prin art.9 din Legea nr.57/1974.
Art.1 din Legea nr.14/1991 prevedea că salariul cuprinde salariul de bază, adaosurile și sporurile la acesta, iar adaosurile și sporurile la salariul de bază se iau în calcul la stabilirea drepturilor care se determină în raport de salariu, în măsura în care se prevede prin lege.
Potrivit dispozițiilor art.10 din Legea nr.3/1977, baza de calcul pentru stabilirea pensiei era media din 5 ani consecutivi, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate, a salariului de bază, precum și a următoarelor venituri salariale: sporul pentru vechime în muncă, sporul pentru lucrul în subteran, precum și pentru lucrul pe platformele marine de foraj și extracție, sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal, sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare și alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractul individual de muncă, potrivit legii.
Se reține astfel ca fiind nefondate motivele de recurs invocate de către Casa Județeană de Pensii I potrivit cărora drepturile salariale prevăzute în adeverințele nr.968/19.05.2009 și nr. 910/18.05.2009 emise de, la rubrica acord global, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare.
Curtea reține însă ca fiind fondat motivul de recurs invocat de către Casa Județeană de Pensii I privind sumele primite de către intimat cu titlu de prime, având în vedere faptul că, deși prin Precizările Ministerului Muncii și Protecției Sociale și Ministerului Finanțelor privind aplicarea prevederilor Legii nr.49/1992 pentru modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale, publicate în Monitorul Oficial nr.193/1992, se arăta că salariații datorau contribuția de asigurări sociale de stat și pentru premiile plătite din fondul de salarii, din adeverințele sus-arătate rezultă că acestea nu au avut un caracter permanent și nu făceau parte din baza de calcul a pensiilor potrivit legislațiilor anterioare, conform dispozițiilor OUG4/2005.
Pentru toate aceste considerente, constatând incident motivul prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea de Apel va admite recursul declarat de Casa Județeană de Pensii I și va modifica în parte sentința atacată, în sensul obligării pârâtei să recalculeze drepturile de pensie cuvenite reclamantului cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare menționate la rubrica "acord global" din adeverințele nr. 968/19.05.2009 și nr. 910/18.05.2009 emise de, drepturile astfel recalculate urmând să fie stabilite începând cu data de 01.07.2009.
Pe cale de consecință, va fi înlăturată din sentință dispoziția de obligare a pârâtei la recalcularea drepturilor de pensie cuvenite reclamantului cu luarea în considerare a veniturilor menționate în cele două adeverințe cu titlu de prime.
Fiind în culpă procesuală, cererea intimatului privind acordarea cheltuielilor de judecată în recurs va fi respinsă ca neîntemeiată, potrivit disp. art. 274.pr.civ. raportat la art. 316, art. 298.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Casa județeană de Pensii I împotriva sentinței civile nr.1794/06.11.2009 a Tribunalului Iași, sentință pe care o modifică în parte, în sensul că:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii
Obligă pârâta să emită în folosul reclamantului o nouă decizie prin care drepturile de pensie să fie recalculate cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare prevăzute în coloana"acord global" din adeverințele nr.910/18.05.2009 și nr.968/19.05.2009 emise de SC SA B, drepturile astfel recalculate urmând a fi acordate începând cu data de 01.07.2009.
Respinge cererea intimatului privind acordarea cheltuielilor de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică,azi, 26.01. 2010.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red./tehnored./C:
2 ex/ 24.02.2010
Tribunalul Iași -
Președinte:Nelida Cristina MoruziJudecători:Nelida Cristina Moruzi, Cristina Trutescu, Carmen
