Contestație decizie pensie. Decizia 955/2010. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTELE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
(nr. dosar în format vechi 6790/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR. 955R
Ședința publică de la 23februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dorina Zeca
JUDECĂTOR 2: Amelia Farmathy
JUDECĂTOR 3: Magdalena Petre
GREFIER - - -
Pe rol soluționarea recursului formulat de contestatoarea împotriva sentinței civile nr.6613/27.10.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, având ca obiect - contestație decizie pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta, personal, lipsind intimata.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, constatând că în cauză nu sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cererii.
Recurenta, având cuvântul, solicită admiterea recursului astfel cu a fost formulat. Arată în susținerea cererii de recurs că vârsta standard de pensionare la data solicitării pensiei anticipate parțiale era de 58 ani si 7 luni și nu de 58 ani și 11 luni, cum în mod eronat a apreciat Casa Locală de Pensii.
CURTEA,
Prin recursul înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, recurenta a criticat sentința civilă nr.6613/27.10.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, arătând că în mod eronat instanța de fond a apreciat drept corecte mențiunile deciziei de pensionare anticipată parțială nr.-/ 03.08.2009 întrucât în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.1672din Legea nr.19/2000 iar nu prevederile, art.167 alin.2 din același act normativ.
S-a mai susținut că în speță nu sunt aplicabile datele din tabelele conținute în anexa nr.9 a Ordinului nr.340/2001 pentru că acestea se referă la pensia pentru limită de vârstă, dispozițiile aceluiași ordin fiind aplicabile situației recurentei, dar prin prisma prevederilor cuprinse în secțiunea B III 8 potrivit cărora prin stagiu standard complet de cotizare, la care se face referire în tabelul nr.2 de la art.50 din lege (fiind vorba despre Legea nr.19/2000) se înțelege stagiul complet de cotizare din anexa nr.3 la lege.
În drept, recurenta și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, Legea nr.19/2000 și Ordinul nr.340/2001 al privind Normele de aplicare a prevederilor Legii nr.19/2000.
Intimata-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B nu a formulat întâmpinare.
Asupra recursului, prin prisma criticilor fundamentate pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, Curtea reține următoarele:
Recurenta este beneficiara unei pensii anticipate parțiale, dar este nemulțumită de modul de calcul, respectiv de vârsta standard din care s-a scăzut perioada de 5 ani, de valoarea stagiului complet de cotizare la care s-au raportat dispozițiile art.50 din Legea nr.19/2000 și de rezultatul operațiunilor aritmetice la capătul cărora s-a stabilit un punctaj mediu realizat de 1,68846, în loc de 1,72989.
Susținerile recurentei potrivit cărora în speță ar fi aplicabile dispozițiile art.167 din Legea nr.19/2000, sunt neîntemeiate întrucât, înaintea acestui articol, în textul legii se regăsește un alt articol, respectiv art.167 care, în alineatul al doilea, reglementează expres cazul particular al recurentei-reclamante, dispunând următoarele:
Pentru perioada aprilie 2001-noiembrie 2014 vârsta standard de pensionare și stagiul complet de cotizare, în înțelesul art.49 și art.50 (adică exact articolele care reglementează cazurile în care se poate acorda pensia anticipată, precum și pensia anticipată parțială) sunt cele prevăzute în anexa nr.3, la care asiguratul ar avea dreptul la pensie pentru limită de vârstă în raport cu data nașterii.
În anexa nr.3 a Legii nr.19/2000 nu se regăsesc cu vârsta standard și stagiul complet în cazul pensiei pentru limită de vârstă, dar asemenea precizări, care au rolul și rostul de a lămuri și detalia sintagma "în raport cu data nașterii" se regăsesc în anexa nr.9 a Ordinului nr.340/2001, fiind aplicabile situației recurentei, contrar susținerilor acesteia în considerarea următoarelor argumente:
Pensia anticipată și pensia anticipată parțială sunt situații în care asiguratul poate obține, în esență, tot o pensie pentru limită de vârstă, dar mai devreme, sub aspectul vârstei, suportând unele penalizări (în sensul micșorării temporare a cuantumului pensiei) derivate din faptul că asiguratul dorește să beneficieze de pensie înainte de momentul la care ar fi îndeplinit cumulativ ambele condiții referitoare la vârsta și stagiul de cotizare complet.
Pensia anticipată și pensia anticipată parțială sunt derivate ale pensiei pentru limită de vârstă și din această cauză legiuitorul stabilește condițiile de acordare prin raportare la condițiile pe care asiguratul ar trebui să le îndeplinească pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă.
Curtea înlătură susținerile recurentei potrivit cărora pensia anticipată parțială nu ar avea nicio legătură cu pensia pentru limită de vârstă. Dimpotrivă, din chiar textul care permite asiguratului pensionarea anticipată parțială rezultă legătura cu pensia pentru limită de vârstă.
Astfel, potrivit dispozițiilor art.50 alin.2 din Legea nr.19/2000, cuantumul pensiei anticipate parțiale se stabilește din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acesteia în raport cu stagiul de cotizare realizat și cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr.2.
Prin urmare, subzistă o legătură între cele două pensii, altminteri nu ar fi avut niciun sens calcularea unei pensii (respectiv a pensiei anticipate parțiale) în funcție de cuantumul pensiei pentru limită de vârstă.
Nemulțumirea recurentei și insistența acesteia de a nu fi aplicată anexa nr.9 a Ordinului nr.340/2001 nu sunt fondate în contextul în care chiar textul legii, respectiv art.167 alin.2 din Legea nr.19/2000, trimite la aplicarea criteriului datei nașterii a asiguratului care solicită pensionarea anticipată parțială.
Calculul realizat în baza acestei anexe a Ordinului nr.340/2001 este unul cu caracter teoretic, față de data efectivă la care asiguratul cere pensionarea anticipată parțială și are drept scop să stabilească, în funcție de criteriul datei nașterii a asiguratei, vârsta standard și stagiul de cotizare complet la care aceasta va avea dreptul să solicite pensia pentru limită de vârstă în condițiile în care asigurata și-a desfășurat activitatea în condiții normale de muncă.
Din această perspectivă, în care asigurata și-a desfășurat activitatea în condiții normale de muncă, în realitate nu subzistă nicio diferență între anexa nr.9 a Ordinului nr.340/2001 și anexa nr.3 din Legea nr.19/2000. În aparență doar, anexa nr.9 a Ordinului nr.340/2001 aduce un criteriu nou în aceste calcule, respectiv criteriul datei nașterii asiguratei. În realitate însă, în situația recurentei, în care pensia anticipată parțială se raportează, conform legii, la cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, ambele reglementări (respectiv anexa 3 Legii nr.19/2000 și anexa nr.9 a Ordinului nr.340/2001) conduc la aceeași concluzie și anume: asigurata fiind născută la 18.10.1951, îndeplinește condițiile standard aferente pensiei pentru limită de vârstă, în situația desfășurării activității în condiții normale de muncă, în luna septembrie 2010, fiind necesară împlinirea unei vârste de 58 ani și 11 luni și a unui stagiu de cotizare complet de 27 ani și 10 luni. Dacă se procedează la verificarea tabelului pentru asigurații de sex femeiesc cuprins în anexa nr.3, se poate observa cu ușurință că pentru vârsta de 58 ani și 11 luni și stagiul de cotizare complet de 27 ani și 10 luni cererile privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă se pot depune în perioada august-noiembrie 2010 (perioadă ce include luna septembrie 2010, lună în care asigurata recurentă ar îndeplini condițiile pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă în situația desfășurării întregii activități în condiții normale de muncă). Prin urmare, cele două tabele corespund, eroarea în care se găsește recurenta provenind dintr-o greșită interpretare a dispozițiilor legale. Față de specificul formei de pensie pe care a solicitat-o recurenta, respectiv pensie anticipată parțială, analiza îndeplinirii condițiilor cumulative privind vârsta standard de pensionare și stagiul complet de cotizare nu se raportează la data la care a formulat recurenta cererea de pensionare anticipată parțială, respectiv 01.04.2009, ci la data la care aceasta ar fi îndeplinit condițiile cumulative privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă, iar acest calcul nu ar putea fi realizat decât prin raportare la criteriul datei nașterii a recurentei, tocmai pentru faptul că aceasta nu a solicitat la 01.04.2009 pensie pentru limită de vârstă, acest drept avându-l doar începând cu luna septembrie 2010. În mod eronat, recurenta raportează vârsta standard de pensionare și stagiul complet de cotizare la data la care a formulat cerere pentru pensie anticipată parțială, respectiv la 01.04.2009 și din această eroare provin și diferențele pentru că, într-adevăr pentru această dată, în anexa nr.9 a Legii nr.19/2000, vârsta standard de pensionare pentru femei și stagiul complet de cotizare sunt de 58 ani și 7 luni și 27 ani și 2 luni.
De altfel, eroarea raționamentului recurentei, care susține că nu i se aplică anexa nr.9 a Ordinului nr.340/2001, ci anexa nr.3 a Legii nr.19/2000, pentru că nu solicită o pensie pentru limită de vârstă se regăsește în chiar argumentarea respectivei critici. Dacă recurenta consideră că anexa nr.9 a Ordinului nr.340/2001 nu i se aplică pentru că nu cere pensie pentru limită de vârstă, în mod similar, urmând același raționament (eronat, de altfel, din motivele mai sus expuse) ar trebui ca nici anexa nr.3 a Legii nr.19/2000 să nu i se aplice recurentei pentru că aceasta reglementează vârstele standard de pensionare și stagiile minime și complete de cotizare pe perioada aprilie 2001-martie 2015, referindu-se la pensia pentru limită de vârstă la care fac trimitere dispozițiile art.41 alin.2 din Legea nr.19/2000.
În cauză, recurentei îi sunt aplicabile dispozițiile secțiunii B III 8 din Ordinul nr.340/2001, numai că nu în interpretarea pe care aceasta o dezvoltă în motivele de recurs, respectiv prin raportare la data la care a solicitat pensia anticipată parțială, ci prin raportare la perioada în care, potrivit anexei nr.3 din Legea nr.19/2000, poate cere, în funcție de data nașterii și de faptul că a desfășurat activitatea în condiții normale de muncă, pensia pentru limită de vârstă, respectiv septembrie 2010 (perioadă ce se încadrează în intervalul august-noiembrie 2010 înscris în anexa nr.3 a Legii nr.19/2000).
Dispozițiile Secțiunii B III 8 din Ordinul nr.340/2001 nu pot fi aplicate disparat, fără o conexiune logică cu celelalte texte de lege care reglementează situația particulară a pensiei anticipate parțiale, respectiv art.167 alin.2 din Legea nr.19/2000 și datele înscrise în tabelul privind asigurații de sex femeiesc în anexa nr.9 a Ordinului nr.340/2001.
În aceeași ordine de idei, nu se poate accepta aplicabilitatea unei norme cu caracter general, prevăzută în art.1672din Legea nr.19/2000, câtă vreme în același act normativ există articole care reglementează chiar situația personală a asiguratului, în cazul recurentei fiind vorba despre art.167 alin.2 din Legea nr.19/2000.
În cazul recurentei, data depunerii cererii privind pensia anticipată parțială are relevanță doar pentru stabilirea momentului de la care va fi acordată această pensie, în raport de dispozițiile art.1672din Legea nr.19/2000, iar nu în ceea ce privește vârsta standard de pensionare și stagiul complet necesare pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă care se calculează, în conformitate cu dispozițiile art.167 alin.2 din Legea nr.19/2000, în raport strict de data nașterii recurentei asigurate, având în vedere că aceasta a desfășurat activitatea în condiții normale de muncă.
Reținând ansamblul argumentelor mai sus expuse, Curtea apreciază că instanța de fond a aplicat corect dispozițiile legale, nefiind incident motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă și, pe cale de consecință, în baza dispozițiilor art.312 alin.1 Cod pr.civilă,va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatoarea împotriva sentinței civile nr.6613/27.10.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Dact.LG/2 ex./22.03.2010
Jud.fond:;
Președinte:Dorina ZecaJudecători:Dorina Zeca, Amelia Farmathy, Magdalena Petre