Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 121/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 121
Ședința publică din data de 8 februarie 2008
PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu
JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Marilena Panait Simona
- - -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, prin reprezentant legal, cu sediul în Târgoviște,-, jud.D, împotriva sentinței civile nr.1079 din 09.11.2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-contestatoare HG, domiciliată în comuna, jud.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii D prin consilier juridic, intimata-contestatoare.
HGProcedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Consilier juridic pentru recurenta-intimată, intimata-contestatoare, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, ia act că nu mai sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Consilier juridic având cuvântul pentru recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii D, arată că în mod eronat instanța de fond a reținut că la baza emiterii deciziilor de anulare a deciziilor asupra capacității de muncă au stat prevederile art.39 din Ordinul 340/2001, întrucât temeiul legal al anulării îl reprezintă prevederile art.41, capitolul III,Secțiunea C din Ordinul nr.340/2001 cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, arată că actele medicale depuse la dosar de către intimata-contestatoare nu au fost avute în vedere și analizate de medicul specialist în expertizare medicală a capacității de muncă
Față de aceste considerente, solicită admiterea recursului intimatei, modificarea în tot a sentinței recurate și pe fond respingerea contestației, menținerea deciziilor emise de intimată ca fiind legale și temeinice.
Intimata-contestatoare HG, având cuvântul solicită respingerea ca nefondat a recursului intimatei, menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin contestația înregistrată la Tribunalul Dâmbovița sub nr- contestatoarea a HG solicitat în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii D anularea deciziei nr. -/11.05.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii D și a deciziei nr. 663/03.05.2007 emisă de Cabinetul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă
În motivarea contestației, s-a arătat că a beneficiat de pensie în calitate de urmaș al soțului său, decedat în accident de muncă, că nu i-au fost comunicate motivele care au stat la baza anulării celor două decizii și a solicitat menținerea ca legale și temeinice a deciziilor contestate și exonerarea de plata sumei de 5265 lei dispusă a se recupera.
În dovedirea contestației s-au depus acte.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca inadmisibilă, motivat de faptul că petenta nu a respectat prevederile art. 56 alin.2 din Legea nr. 19/2000 și anume contestarea deciziei în termen de 30 de zile de la comunicare la Cabinetul de expertiză și recuperarea capacității de muncă M, iar ulterior la instanța de judecată.
Pe fond, a arătat că petenta nu a respectat procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare, decizia medicală fiind emisă în baza unor documente și înscrisuri neconforme cu realitatea întocmite de către asistență medicală și în lipsa unei dovezi că petenta s-a prezentat personal la termenele de revizuire.
S-au anexat întâmpinării înscrisuri.
S-a respins de către instanță cererea intimatei privind suspendarea cauzei în baza art. 244(1) pct.2 Cod pr.civilă cu motivarea că s-a început urmărirea penală împotriva asistentei de la Cabinetul de expertiză și recuperare a capacității de muncă M deoarece nu s-a făcut dovada legăturii de cauzalitate dintre cercetările ce se efectuează împotriva asistentei medicale și contestatoare, iar pe de altă parte, textul sus arătat instituie o facultate pentru instanță în ce privește suspendarea și nu o obligație.
După examinarea actelor și lucrărilor dosarului, prin sentința civilă nr. 1079 din 09 noiembrie 2007 Tribunalul Dâmbovițaa respins excepția inadmisibilității contestației invocată de intimata Casa Județeană de Pensii D, a admis contestația și a anulat decizia nr. 663 din 03.05.2007 emisă de Cabinetul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă M și decizia nr. -/11.05.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Prin decizia nr. 633/03.05.2007 Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă Maa nulat deciziile asupra capacității de muncă emise pe perioada 2001-2005 pe motiv că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare.
Prin decizia nr. -/11.05.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii D s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea sumei de 5265 lei reprezentând suma încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate pe perioada 01.06.2004-01.06.2007, invocându-se faptul că au fost anulate deciziile de încadrare în grad de invaliditate.
În ceea ce privește susținerea intimatei în sensul că petenta nu ar fi respectat procedura prealabilă de contestare a deciziei de anulare a deciziei medicale, invocându-se excepția inadmisibilității, tribunalul a constatat că nu poate fi primită deoarece petenta s-a adresat cu contestație Cabinetului de Expertiză M, conform art. 56(2) din Legea nr. 19/2000, înregistrată sub nr. 1012/12.06.2007 comunicându-i-se că anularea nu a avut la bază criterii medicale asupra cărora ar fi avut competență să se pronunțe medicul expert și că rămân valabile elementele deciziei nr. 663/03.05.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală M, iar după primirea acestui răspuns s-a adresat instanței de judecată contestând în termen ambele decizii ce fac obiectul contestației.
Astfel,faptul că la instanța de judecată s-a contestat decizia nr. 663/03.05.2007 emisă de Cabinetul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă M și nu s-a precizat expres că se contestă și răspunsul nr. 1282/19.06.2007 emis de Oficiul județean de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă, nu înseamnă nerespectarea prevederilor art. 56 din Legea nr. 19/2000, deoarece contestând decizia de anulare a deciziilor medicale la instanța de judecată se contestă implicit răspunsul pe care Cabinetul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă l-a comunicat petentei.
Tribunalul Dâmbovițaa constatat că, contestația este întemeiată pentru considerentele arătate în continuare:
Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale - Direcția de audit Intern și control a efectuat un control asupra activității de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă - Cabinetul Medical
Controlul a avut loc în baza HG nr. 13/8.01.2004 și a Secțiunii C, pct. III art. 39 din Ordinul 340/2001.
S-au constatat deficiențe constând în neprezentarea pensionarei la consultația medicală cu documentația necesară și menținerea gradului de invaliditate pe baza unor documente contrafăcute.
În prezent s-a dispus începerea urmăririi penale față de asistenta medicală de la Cabinetul de expertiză și recuperare a capacității de muncă M, suspectată de a fi falsificat documente din dosarele medicale ale pensionarilor, însă nu sunt indicii că petenta ar avea vreo legătură cu activitatea infracțională desfășurată de această angajată.
De asemenea, nu s-a pronunțat instanța penală în legătură cu existența unor infracțiuni de fals material sau intelectual în înscrisuri oficiale și nici nu s-au anulat deciziile de încadrare în grade de invaliditate pe acest motiv.
În aceste condiții, anularea deciziilor înainte ca instanța penală să se pronunțe în mod definitiv cu privire la sesizarea formulată de intimată împotriva salariatei este nelegală.
În mod cert CNPAS prin serviciul de audit și control are dreptul să verifice activitatea cabinetelor de expertiză și recuperare a capacității de muncă.
Această activitate poate avea loc în baza art. 39 din Ordinul 340/2001 invocat în nota de constatare, însă efectele constatărilor asupra deciziilor medicale nu pot avea efecte retroactive.
Această concluzie rezultă din prevederile art. 39 alin.3 din Ordinul 340/2001 care stabilesc că "decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare".
Așa fiind, în cazul în care se constată deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate sau de revizuire medicală se puteau emite noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității, cu efecte pentru viitor.
Pentru trecut, anularea deciziilor nu putea avea loc decât în baza unei hotărâri penale definitive.
Pe de altă parte, contestatorul a susținut în mod întemeiat că deciziile sale de încadrare în grad de invaliditate sunt definitive, nefiind contestate.
Într-adevăr conform art. 56(6) din Legea nr. 19/2000 decizia de încadrare sau neîncadrare într-un grad de invaliditate, necontestată în termen este definitivă.
Întrucât deciziile asupra capacității de muncă emise anterior deciziei nr. 663/03.05.2007 au devenit definitive, au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice, anularea lor fiind posibilă numai în condițiile expres prevăzute de lege, dispozițiile Legii nr. 19/2000 și ale Ordinului nr. 340/2001 neprevăzând modalitatea de anulare cuprinsă în decizia contestată.
Conform art. 39 din capitolul III al Ordinului nr. 340/2001, oficiile de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă județene au obligația de a efectua reexpertizarea cazurilor stabilite, prin control propriu sau la solicitarea organelor de control ale CNPAS, precum și la sesizarea părții interesate, în cadrul activității de control oficiile putând solicita avizul de specialitate al Institutului Național de Expertizare medicală și recuperare a capacității de muncă. Decizia emisă ca urmare a acțiunii de control se aplică, potrivit alin.3 din același articol, de la data emiterii indiferent de modul de rezolvare.
Existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de expertiză și recuperarea capacității de muncă M, aflat în subordinea intimatei nu poate constitui un temei de anulare a deciziilor suficient, știut fiind faptul că nimeni nu poate invoca neregularitatea produsă prin propriul său act. Numai în situația constatării săvârșirii unor fapte penale de către contestatoare sau de către salariați ai intimatei se poate solicita în cadrul procesului penal anularea deciziilor și a înscrisurilor nereale, precum și obligarea la plata despăgubirilor civile de către persoanele vinovate de săvârșirea faptelor penale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâta,solicitând admiterea căii de atac și în principal modificarea în tot a hotărârii recurate în sensul respingerii acțiunii și a menținerii deciziilor emise ca legale și temeinice.
A susținut recurenta-pârâtă că în mod eronat prima instanță a respins cererea de suspendare a judecății cauzei ca urmare a împrejurării că s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva asistentei medicale dela M,cabinet ce a emis decizia medicală contestată. De asemenea,în mod greșit s-a reținut că la baza emiterii deciziilor de anulare au stat disp. art.39 din Ordinul 340/2001 iar nu disp. art. 41,capitolul III,secțiunea C din Ordinul nr.340/2001conform cărora deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală care le-a emis,la sesizarea organelor de control ale CNPAS.
A mai precizat că documentele medicale depuse de reclamant la dosarul cauzei nu au fost analizate de medicul specialist în expertizare medicală. De asemenea,în speță nu e obligatorie consultarea B,ea fiind doar o posibilitate pentru intimată.
Curtea, examinând sentința recurată în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate, dar și sub toate aspectele conform art. 3041proc.civ. constată că recursul e nefondat din considerentele ce se vor arăta în continuare:
În mod corect prima instanță a reținut că,urmare a controlului efectuat de CNPAS-Direcția de Audit Intern și Control conform art. 39 din Ordinul nr.340/2001 Casa Județeană de Pensii D-Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă Maa nulat deciziile asupra capacității de muncă emise pentru petentă pe considerentul că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările în vigoare(neprezentarea pensionarului la consultația medicală cu documentația necesară și menținerea gradului de invaliditate pe baza unor documente contrafăcute),ulterior emițând decizia nr. -/2007 prin care s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea sumei de 5265 RON reprezentând sumă încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate pe perioada 01.06.2004-01.06.2007.
Acest control a fost efectuat în baza art. 39 din Ordinul nr.340/2001,deciziile emise neputând produce efecte retroactive,astfel cum rezultă din disp.art.39 alin.3 din același ordin ce stabilesc că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii,indiferent de modul de rezolvare. Raportat la dispoziția legală anterior invocată în mod corect prima instanță a reținut că în ipoteza în care ar fi constatat existența unor deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate sau de revizuire medicală,recurenta -pârâtă ar fi trebuit să emită noi decizii de menținere în același grad,de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității cu efecte numai pentru viitor,anularea deciziilor emise anterior fiind de competența instanței penale.
Hotărârea recurată apare ca temeinică și legală și în considerarea împrejurării că existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă M,aflat în subordinea recurentei nu poate constitui un motiv justificat de anulare a deciziilor potrivit principiului că nimeni nu-și poate invoca propria culpă.
De asemenea,dispoziția primei instanțe de respingere a cererii de suspendare a judecății întrucât s-ar fi dispus începerea urmăririi penale împotriva asistentei medicale de la M,cabinetul care a emis și decizia medicală contestată,e legală în condițiile în care nu s-a stabilit că petenta ar avea legătură cu activitatea infracțională desfășurată de această angajată și nu s-a pronunțat o hotărâre privind existența unor infracțiuni de fals material în înscrisuri oficiale sau fals intelectual și nu s-a dispus anularea deciziilor de încadrare în grad de invaliditate emise cu ocazia săvârșirii acestor infracțiuni.
Raportat la faptul că,după emiterea deciziei de anulare a deciziilor de încadrare într-un grad de invaliditate, petenta s-a adresat cu contestație Cabinetului de Expertiză M înregistrată sub nr. 1012/12.06.2007 comunicându-i-se că anularea nu a avut la bază criterii medicale asupra cărora ar fi avut competență să se pronunțe medicul expert și că rămân valabile elementele deciziei nr. 663/03.05.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală M, că după primirea acestui răspuns petenta s-a adresat instanței de judecată,contestând în termen ambele decizii ce fac obiectul contestației,reiese că în mod corect prima instanță a apreciat că aceasta a respectat procedura prealabilă prevăzută de art. 56(2) din Legea nr.19/2000,respingând excepția inadmisibilității contestației.
Deși petenta nu a precizat expres că înțelege a contesta și răspunsul nr. 1282/19.06.2007 emis de Oficiul județean de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă,în condițiile în care a formulat contestație împotriva deciziei de anulare a deciziilor medicale la instanța de judecată,reiese fără putință de tăgadă că a înțeles contesta implicit răspunsul pe care Cabinetul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă l-a comunicat petentei.
Din considerentele expuse,apreciind ca temeinică și legală sentința recurată,în baza art. 312 proc.civ. Curtea urmează a respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii D împotriva sentinței nr.1079/09.11.2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița ca nefondat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, prin reprezentant legal, cu sediul în Târgoviște,-, jud.D, împotriva sentinței civile nr.1079 din 09.11.2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu intimata-contestatoare HG, domiciliată în comuna, jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 8.02.2008.
Președinte JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Marilena Panait Simona
- - - - - -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Tehnored.2 ex/28.02.2008
/
dos.fond - Trib.
jud.fond
G
Președinte:Cristina Mihaela MoiceanuJudecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Marilena Panait Simona
