Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 1388/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - contestație decizie de pensionare -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1388
Ședința publică din 10 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Bratu Ileana
JUDECĂTOR 2: Mitrea Muntean Daniela
JUDECĂTOR 3: Sas
Grefier
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâtaCasa Județeană de Pensii, cu sediul în municipiul B,-, județul B, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr.863din 23 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit reprezentanții pârâtei recurente, reprezentanții pârâtei intimate Primăria comunei și reclamanta intimată.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare cu privire la acesta.
După deliberare,
URTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani la 20 martie 2009 sub nr-, reclamanta prin procurator, a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Primăria comunei și Casa Județeană de Pensii B, solicitând instanței să se constate că în perioada 1 ianuarie 1970 - 31 decembrie 1989 mai puțin anul 1979, constituie timp util la pensie, ca urmare a recunoașterii activității desfășurate în această perioadă la CAP.
În fapt, reclamanta a arătat că deși în perioada susmenționată a lucrat la CAP, ca urmare a lipsei din arhiva fostului CAP a evidențelor ce o privesc, nu poate obține înscrisuri doveditoare necesare stabilirii stagiului de cotizare în vederea recalculării pensiei.
În drept, reclamanta a indicat ca temei juridic al pretențiilor sale disp. art. 15, 16 și urm. Cod procedură civilă precum și dispozițiile art. 155 Legea 19/2000.
În dovedire, reclamanta a depus în copie la dosar înscrisuri și a solicitat încuviințarea probei testimoniale.
Pârâta Primăria comunei, a depus întâmpinare ( 7 dosar) prin care a arătat că arhiva fostului CAP este în păstrarea acestei instituții, însă, se află în stare gravă de deteriorare, astfel că nu s-au găsit fișe anuale de evidență a normelor efectuate la CAP de reclamantă ci doar produse primite pentru munca prestată.
Și pârâta Casa Județeană de Pensii Baf ormulat întâmpinare, prin care a invocat excepția prematurității cererii formulată de reclamantă, motivat de faptul că aceasta nu s-a adresat cu cerere însoțită de documentația necesară în vederea acordării pensiei.
Prin sentința nr. 863/23.06.2009 a Tribunalului Botoșani - secția civilă, pronunțată în dosarul nr-, s-a admis excep ia lipsei calit ăț ii procesuale pasive a Prim riei si pe cale de consecin ță s-a respins ac iunea fa ta de aceast pârât.
S-a admis ac iunea formulat de reclamanta, domiciliat în satul, comuna, jude ul B în contradictoriu cu pârâta Casa Jude ean de Pensii B, cu sediul în - Na ional nr. 85.
S-a constatat reclamanta a desf ăș urat activitate la CAP sector vegetal în anii 1970-1989,cu excep ia anului 1979, perioada ce constituie timp util la pensie.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Primăria comunei și Casa Județeană de Pensii B să se constate că o perioadă de 18 ani cuprinsă în intervalul 1970 - 1989 (mai puțin anul 1979) constituie timp util la pensie, ca urmare a recunoașterii activității desfășurată la CAP.
Întrucât interesul reclamantei în promovarea prezentei acțiune îl constituie recunoașterea unui stagiu de cotizare ce îi este necesar pentru stabilirea dreptului de pensie, prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăria comunei, întrucât această pârâtă nu are calitatea de succesor în drepturi a fostului CAP, și nici nu este titulara vreunei obligații față de reclamantă în procedura reglementată de Legea 19/2000 pentru acordarea pensiei.
Prin încheierea de ședință din 12.05.2009, prima instanță a respins excepția de prematuritate a cererii de recalculare deoarece acțiunea reclamantei este în constatarea timpului util la pensie, reclamanta neavând însă stabilit un drept de pensie, astfel încât nu se pune problema de recalculare a pensiei.
Iar Casa Județeană de Pensii B, este instituția față de care reclamanta are interes să se constate ca timp util la pensie cei 18 ani din perioada 1970 - 1989.
Pârâta Casa Județeană de Pensii Baa preciat ca inadmisibilă proba testimonială pentru dovedirea de către reclamantă a perioadei lucrată la CAP, însă prima instanță a încuviințat-o și administrat-o fiind vorba despre dovedirea unei situații de fapt, neexistând dispoziții prohibitive în acest sens.
Obligația de a asigura păstrarea și arhivarea în bune condiții a actelor ce prezintă interes, pentru cei care plătesc o muncă în baza căreia ulterior beneficiază de pensie din sistemul asigurărilor sociale revine statului - prin instituțiile prevăzute de lege, iar pentru neîndeplinirea acestei obligații nu pot fi sancționate persoanele care solicită recunoașterea unor drepturi în temeiul acestor evidențe.
Recunoscut este faptul că pentru munca prestată membrii cooperatori își primeau retribuția în bani și produse.
Cu înscrisurile de la fila 17 - 21 dosar intitulate "Borderou prin lichidare" și declarațiile martorilor și - ambele cu stagii recunoscute ca fiind activitate prestată în CAP - rezultă că în perioada 1970 - 1989, reclamanta a lucrat în sectorul vegetal îndeplinindu-și normele de muncă (aceasta fiind condiția pentru a beneficia de lot ajutător, iar reclamanta a avut în permanență un asemenea lot).
Așa fiind, față de probele mai sus detaliate, coroborate cu mențiunile din deciziile de pensionare ale martorilor audiați în cauză, prima instanță a constatat că reclamanta a probat prestarea muncii la CAP în anii 1970 - 1989, mai puțin anul 1979 când a dat naștere unui copil.
Potrivit art. 160 alin. 3 Legea 19/2000, constituie stagiu de cotizare și timpul util la pensie realizat de agricultori în condițiil reglementate de Legea 80/1992, precum și cel realizat anterior apariției Legii 80/1992.
Conform art. 32 al. 1, 2 și 3 din Legea 80/1992, constituie timp util la pensie și perioada în care persoanele au realizat un volum de muncă în fostele cooperative agricole de producție; timpul util se stabilește prin raportarea volumului total de muncă exprimat prin norme la cel mai mic volum anual de norme stabilit de adunarea generală, fără însă ca acesta să poată depăși numărul de ani în care volumul de muncă a fost prestat.
În concluzie, în temeiul art. 158 legea 19/2000, raportat la art. 111 Cod procedură civilă, art. 160 alin. 3 Legea 19/2000 și art. 32 din Legea 80/1992 prima instanță a admis acțiunea în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii B, mai puțin anul 1979 care nu a fost probat, și a constatat că perioada de 18 ani - respectiv 1970 - 1978 și 1980 - 1989 constituie timp util la pensie, ca urmare a activității desfășurate la CAP.
Împotriva sentinței sus-menționate, a declarat recurs a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii B, solicitând modificarea acesteia, în sensul respingerii acțiunii, ca neîntemeiată.
În motivarea recursului, pârâta Casa Județeană de Pensii Baa rătat, în esență, că în mod greșit prima instanță a respins excepția prematurității dreptului la contestație, având în vedere faptul că intimata nu s-a adresat cu o cerere către Casa Județeană de Pensii B însoțită de documentația necesară în vederea acordării vreunui tip de pensie.
Pe fond, pârâta recurentă a arătat că intimata nu poate face dovada cu nici un fel de document, în speță carnet de membru cooperator sau fișa individuală cu normele realizate în cadrul acelui
De asemenea, pârâta recurentă a arătat că în conformitate cu dispozițiile art.162 al. 3 din Legea 19/2000, punctajul anual în cazul muncitorilor cooperatori se determină pe baza venitului asigurat la care s-a plătit contribuția de asigurări sociale, iar potrivit prevederilor art. 22 al. 2 din Legea 80/1992, dosarul de pensie trebuie să cuprindă în mod obligatoriu carnetul de membru cooperator cu înregistrările făcute la zi.
Pârâta recurentă a precizat că acceptarea de către instanța de fond a probei cu martori solicitată de reclamantă este incorectă, deoarece aceștia nu ar putea să cunoască dacă sus-numita a contribuit la bugetul asigurărilor sociale de stat, conform dispozițiilor Legii 80/1992.
În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe disp. Legii 19/2000, Legii 80/1992 și Codului d e procedură civilă.
Reclamanta intimată a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefundat și menținerea sentinței recurate ca legală și temeinică.
Analizând sentința recurată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, precum și a motivelor invocate în recurs, care se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Excepția de prematuritate invocată de către pârâta recurentă nu este dată în cauză, întrucât acțiunea ce formează obiectul cauzei deduse judecății nu reprezintă o contestație întemeiată pe dispozițiile art. 87 din Legea nr. 19/2000, ci este o acțiune în constatarea timpului util la pensie, reclamanta neavând însă stabilit un drept de pensie, astfel încât nu se pune problema de recalculare a pensiei.
Prin urmare, în mod corect prima instanță a respins excepția de prematuritate a cererii de recalculare.
Pe fondul cauzei, Curtea reține că potrivit art. 160 alin. 3 Legea 19/2000, constituie stagiu de cotizare și timpul util la pensie realizat de agricultori în condițiile reglementate de Legea 80/1992, precum și cel realizat anterior apariției Legii 80/1992.
Conform art. 32 al. 1, 2 și 3 din Legea 80/1992, constituie timp util la pensie și perioada în care persoanele au realizat un volum de muncă în fostele cooperative agricole de producție; timpul util se stabilește prin raportarea volumului total de muncă exprimat prin norme la cel mai mic volum anual de norme stabilit de adunarea generală, fără însă ca acesta să poată depăși numărul de ani în care volumul de muncă a fost prestat.
Din probele administrate în cauză, respectiv înscrisuri și declarații de martori, rezultă că reclamanta intimată a prestat muncă la CAP în perioada 1970 - 1989 (mai puțin anul 1979 când a dat naștere unui copil), îndeplinindu-și normele de muncă.
Deși pârâta recurentă a invocat în motivele de recurs faptul că este incorectă admiterea probei cu martori solicitată de reclamantă, Curtea constată că, fiind vorba despre dovedirea unei situații de fapt, aceasta poate fi dovedită prin orice mijloc de probă, neexistând dispoziții prohibitive în acest sens.
Pentru aceste considerente, constatând că sentința recurată este legală, în temeiul disp. art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtaCasa Județeană de Pensii, cu sediul în municipiul B,-, județul B, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr.863din 23 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 noiembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
2 ex. 30.11.2009
jud.fond:
Președinte:Bratu IleanaJudecători:Bratu Ileana, Mitrea Muntean Daniela, Sas
