Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 1392/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - cont.dec.de pensionare -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.1392
Ședința publică din 10 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Bratu Ileana
JUDECĂTOR 2: Mitrea Muntean Daniela
JUDECĂTOR 3: Sas
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în municipiul B,-, județul B, împotriva sentinței nr. 678 din 25 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă - în dosarul nr-.
La apelul nominal s-a prezentat reclamantul intimat, lipsă fiind reprezentantul recurentei Casa Județeană de Pensii
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată recursul în stare de judecat și acordă cuvântul la dezbateri.
Reclamantul intimat, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Botoșani sub nr.3895/40/11.09.2008 și completată ulterior (74), reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii B, solicitând obligarea acesteia la modificarea deciziei de recalculare a pensiei nr.- din 30.11.2005 și la eliberarea unei adeverințe cu salariile, sporurile și grupa de muncă de care a beneficiat în perioada 15.09.1964 - 15.09.1977 lucrată la "M" B și în perioada 1.09.1978 - 31.12.1997 lucrată la de In
În fapt, reclamantul a arătat că în perioada 15.09.1964 - 26.09.1998 a lucrat în baza unor contracte de muncă și și-a desfășurat activitatea în trei schimburi, așa încât pentru munca prestată în schimbul de noapte a primit un spor de 25% din salariul de bază lunar, conform legii și contractelor colective de muncă încheiate la nivel de unitate și ramură.
De asemenea, că potrivit acelorași prevederi normative a beneficiat și de un spor de zgomot pentru condiții deosebite de muncă, în cuantum de 7/8% din salariul de bază net lunar.
Reclamantul a susținut și că activitatea desfășurată în perioada sus-amintită a fost încadrată în grupa a - II- a de muncă și că, în decursul anilor, a ajuns până la gradațiile maxime de salarizare corespunzătoare funcțiilor deținute și înscrise în carnetul de muncă, temei în care a beneficiat de sporuri lunare.
De asemenea, că aceeași activitate a fost prestată în condiții grele de muncă, motiv pentru care a primit și spor pentru condiții grele de muncă.
În plus, în aceeași perioadă a fost - șef echipă, ajutor de maistru, maistru, maistru principal, șef secție și șef atelier beneficiind de spor de conducere.
În același interval de timp, mai arată reclamantul, a acumulat o vechime integrală în muncă de mai bine de 34 de ani, temei în baza căreia a beneficiat de un spor de vechime, începând de 5% pentru 3 ani vechime în muncă și ajungând la nivelul maxim de 25% pentru peste 20 ani de vechime în muncă.
De asemenea, în perioada din petit, reclamantul a plăti contribuții la pensia suplimentară de 2% și respectiv 3% din salariul lunar, motiv pentru care a solicitat recalcularea pensiei în raport și de punctajul suplimentar astfel cuvenit.
În sfârșit, reclamantul a susținut că, deși în perioadele 2.07.1993 - 1.11.1993, 1.06.1994 - 16.01.1995, 17.07.1995 - 11.04.1996 și 31.12.1997 - 26.09.1998 a primit lunar indemnizație de șomaj, la recalcularea pensiei nu a fost avut în vedere cuantumul acesteia.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.156 din Legea nr.19/2000 coroborate cu Ordinul nr.687/2006, Ordinul nr.680/2007,Legea nr.14/1991, OUG nr.4/2005 și Codul d e procedură civilă.
Prin completarea la acțiunea ( 74), reclamantul a solicitat și obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii B la eliberarea unei adeverințe cu salariile, sporurile și grupa de muncă de care a beneficiat în calitate de salariat la SC. M SA și de In
Această cerere a fost întemeiată pe dispozițiile art.21 din OUG nr.39/2006 de modificare și completare a Legii nr.16/1996 și pe cele ale Legii nr.358/2002, în considerarea faptului că pârâta ar fi trebuit să preia arhiva angajatorilor aflați în lichidare judiciară.
În dovedire, reclamantul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, depunând în copie: cartea de identitate, carnetul de muncă și decizia nr. -/30.11.2005 cu buletinul de calcul aferent precum și originalul cuponului de pensie pentru luna februarie 2008. Totodată, reclamantul a solicitat audierea martorilor, și.
În motivarea cererii de audiere a martorilor pentru dovedirea timpului lucrat efectiv pe timp de noapte, a condițiilor nocive de muncă și a sporurilor acordate de foștii angajatori, reclamantul a arătat că aceștia au fost desființați de multă vreme și că, potrivit art.18 din Legea nr.16/1996, obligație preluării documentelor cu valoare practică ale societății și a eliberării adeverințelor revenea direcției județene a Arhivelor Naționale.
Întrucât însă, în ciuda nenumăratelor demersuri, se află în imposibilitatea de a obține o adeverință cu gradațiile, adaosurile și sporurile de care a beneficiat, reclamantul a solicitat admiterea probei cu martori în baza art.186 Cod procedură civilă.
Pârâta Casa Județeană de Pensii Baf ormulat întâmpinare la acțiunea reclamantului prin care a invocat excepția de tardivitate a contestației formulată împotriva deciziei nr. -/30.11.2005 față de dispozițiile art.7 alin.7 din OUG nr.4/2005 coroborat cu art.87 din Legea nr.19/2000 și excepția de prematuritate a formulării contestației, motivată de nedepunerea dovezilor pentru sporurile solicitate prin acțiune, conform dispozițiilor art.7 alin.3 din OUG nr.4/2005.
Pârâta a solicitat respingerea acțiunii reclamantului și ca nefondată, motivat de faptul pensia acestuia a fost corect stabilită, atât la data acordării pensiei de invaliditate prin decizia nr.-/12.02.1999 și a pensiei pentru limită de vârstă prin decizia din 24.01.2001, cât și în urma recalculării efectuate în baza dispozițiilor OUG nr.4/2005 și HG nr.1550/2004, prin decizia din 30.11.2005.
Referitor la sporurile indicate în acțiune, pârâta a arătat că:
- sporul de noapte poate fi dovedit numai cu adeverința tip eliberată de angajator, din care să rezulte procentul mediu lunar al sporului, în conformitate cu dispozițiile art.3 din Ordinul nr.687/2006;
- sporul de vechime a fost luat în considerare în totalitate, conform art.164 din Legea nr.19/2000 pentru perioada 01.03.1970 -1.05.1994, conform adeverinței nr. 4059/27.11.2008 și mențiunilor din carnetul de muncă pentru restul perioadei lucrate;
- sporul de zgomot nu a fost probat;
- sporul pentru condiții grele de muncă a fost luat în considerare în totalitate conform datelor evidențiate în carnetul de muncă;
- în ceea ce privește grupa a II a de muncă, a fost luată în considerare perioada de 25 ani 10 luni și 14 zile evidențiată în adeverința nr. 3405/10.05.1996 și în carnetul de muncă;
- perioadele de șomaj indicate de reclamant au fost avute în vedere la determinarea punctajului așa cum reiese și din buletinul de calcul.
În dovedirea apărărilor formulate pârâta a depus, în copie, următoarele înscrisuri: decizia de recalculare contestată nr.- din 30.11.2005 cu calculul punctajelor anuale, buletinul de calcul și tabelul cu date privitoare în muncă, decizia de acordare a pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă din 24.01.2001, decizia de invaliditate din 12.02.1999, adeverința nr. 3405/10.05.1996 eliberată de SC. M SA B, adeverința nr. 4059/27.11.1998 eliberată de SC. de In SA B și carnetul de muncă ( 34 - 71).
Față de cererea reclamantului de obligare a pârâtei CJP B la eliberarea adeverinței cu sporurile de care a beneficiat, pârâta a arătat că nu-i revine nicio obligație legală în acest sens. Aceasta întrucât MBa fost lichidată în anul 2007 prin sentința nr. 106/06.05.2007 a Tribunalului Botoșani, iar arhivele acestei unități ar fi trebuit să fie preluate de către Direcția Județeană a Arhivelor Statului B în conformitate cu dispozițiile OUG nr.39/2006.
Iar SC. de In Baf ost radiată din oficiul registrului comerțului la data de 22.07.2004 și, potrivit art. 2 din HG nr. 51/2003, acesteia îi revenea obligația să facă dovada desființării și să predea documentele cu valoare practică.
Cât privește recalcularea pensiei solicitată de reclamant, această operațiune poate fi efectuată numai în cazul depunerii adeverințelor eliberate de organele abilitate și întocmite în mod corect de către acestea.
În temeiul art.129 alin.4 și 5 Cod procedură civilă, instanța a cerut relații de la Oficiul registrului comerțului de la lângă Tribunalul Botoșani și de la lichidatorii celor două societăți comerciale la care a lucrat reclamantul cu privire la situația actuală a documentelor cu valoare practică.
Față de motivarea în fapt a cererii de chemare în judecată și completarea acesteia odată cu răspunsul la întâmpinare, prin încheierile de ședință din 3 decembrie 2008 și 14 ianuarie 2009, instanța a calificat acțiunea reclamantului ca fiind o cerere de modificare a deciziei de recalculare întemeiată pe dispozițiile art.7 alin.3 din OUG nr.4/2005 și o cerere de obligare a CJP B la eliberarea adeverințelor întemeiată pe dispozițiile art.21 din Legea Arhivelor Naționale nr.16/1996.
Prin sentința nr.678 din 25.05.2009 Tribunalul Botoșani-Secția civilă- a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Casa Județeană de Pensii B cu privire la capătul de cerere de obligare la eliberarea adeverinței privind salariile și în consecință a respins pentru acest considerent acest capăt de cerere.
Totodată, a admis în parte cererea de modificare a deciziei nr.- din 30.11.2005 de recalculare a pensiei reclamantului și a obligat pârâta Casa Județeană de Pensii să ia în considerare la calculul pensiei sumele reprezentând indemnizația de șomaj aferentă perioadelor 2.07.1993 - 1.11.1993; 1.06.1994 - 16.01.1995; 17.09.1995 - 11.04.1996; 31.12.1997 - 26.09.1998.
Prin aceeași sentință s-a dispus ca Biroul de Expertiză Judiciară B să restituie reclamantului suma de 250 lei reprezentând avans onorariu expert.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, cât privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei Județene de Pensii B, că, potrivit art.34 alin.5 și art.40 alin.2 lit.h Codul muncii cât și potrivit art.4 alin.3 din OUG nr.4/2005, obligația legală a eliberării adeverințelor cu privire la sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare de care a beneficiat angajatul revine angajatorilor, "care poartă întreaga răspundere cu privire la valabilitatea și corectitudinea acestora".
În situația în care, angajatorul persoană juridică, se desființează, fără ca activitatea acestuia să fie continuată de altul, documentele cu valoare istorică, în sensul prevăzut de art.2 cât și cele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate, și extrase privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare la asigurări sociale ale cetățenilor, vor fi preluate de direcțiile județene ale Arhivelor Naționale.
De urmare, Casei Județene de Pensii nu-i revenea obligația legală a preluării documentelor cu valoare practică a fostei SC M SA B și nici a eliberării adeverințelor la cererea persoanelor fizice interesate.
Cât privește pe SC de In SA B, conform art.2 din HG nr.51/2003, "dovada desființării angajatorului cade în sarcina acestuia și se face cunoscută casei teritoriale de pensii prin orice document prevăzut de lege", astfel încât nu poate fi stabilită în sarcina Casei Județene de Pensii B obligația preluării documentelor cu valoare practică și eliberarea adeverințelor.
Față de excepția de prematuritate a formulării cererii de modificare a deciziei din 30.11.2005, s-a reținut că, angajatorii au fost desființați iar instituția prevăzută de Legea nr.16/1996 nu a preluat documentele cu valoare practică ale angajatorului, astfel încât nu este dată culpa reclamantului pentru neobținerea adeverințelor.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că reclamantul nu a probat că ar fi beneficiat de spor pentru munca de noapte, spor de zgomot, spor pentru grupa a II-a de muncă, spor pentru gradațiile corespunzătoare funcțiilor deținute și spor de conducere.
Potrivit adeverinței nr.3405 din 10.05.1996 eliberată de SC M SA B (fila 43) și mențiunile din carnetul de muncă al reclamantului, acesta a lucrat o perioadă de 25 ani 10 luni și 14 zile în grupa a II-a de muncă, iar această împrejurare a fost avută în vedere de pârâtă, astfel cum rezultă din mențiunile exprese din decizia nr.- din 24.01.2001 privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă (fila 41) precum și din buletinul de calcul al deciziei de recalculare a cărei modificare se solicită (filele 36 - 41 dosar).
Referitor la sporul de vechime, acesta nu a fost înregistrat în carnetul de muncă al reclamantului până la data de 15.07.1996 astfel încât, la stabilirea punctajelor anuale au fost aplicate dispozițiile art.164 alin.3 lit.a din Legea nr.19/2000, fiind luat în considerare pentru perioada 1.03.1970 - 1.05.1994 sporul de vechime prevăzut de acest text de lege și de adeverința nr.4059/1998 eliberată de SC de In SA Începând cu data de 15.07.1996, salariul reclamantului a fost înscris în carnetul său de muncă sub formă de fracție, astfel încât la stabilirea punctajului mediu anual a fost luat în calcul numărătorul fracției care reprezenta salariul tarifar de încadrare plus sporurile cu caracter permanent.
În ceea ce privește sporul de condiții grele acesta a fost luat în considerare așa cum a fost evidențiat în carnetul de muncă al reclamantului.
Conform calculului punctajului suplimentar și buletinului de calcul (filele 35 și 36), reclamantul a contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu 2% și 3% și, în funcție de această contribuție, a beneficiat de o creștere a punctajului conform art.165 alin.1 din Legea nr.19/2000, respectiv de un punctaj suplimentar de 4,68322 puncte.
Referitor la perioadele în care reclamantul a beneficiat de indemnizație de șomaj, pârâta a susținut că ar fi luat în considerare salariile minime pe economie conform dispozițiilor art.163 din Legea nr.19/2000 (fila 107), însă, din analiza tabelelor cu datele și elementele care au condus la determinarea punctajului mediu anual (filele 25-26) se observă că, pentru perioadele 2.07.1993 - 1.11.1993, 1.06.1004 - 16.01.1995, 17.07.1995 - 11.04.1996 și 31.12.1997 - 26.09.1998 nu a fost înscrisă nici o sumă contributivă.
În conformitate cu art.15 din Legea nr.1/1991, perioada pentru care o persoană este îndreptățită să primească ajutor de șomaj "constituie vechime în muncă și în aceeași unitate".
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, Casa Județeană de Pensii, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs a arătat în esență că, prin sentința recurată, instanța de fond, în mod eronat a obligat Casa Județeană de Pensii ca la calculul punctajului anual din perioadele de șomaj al intimatului să ia considerare dispozițiile art.781din Legea nr.19/2000 întrucât, conform art.164 din Legea nr.19/2000 pentru perioada anterioară datei de 1.04.2001, la calculul punctajului anual pentru perioadele de șomaj se iau în considerare salariile minime pe economie.
Analizând hotărârea recurată, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului precum și a motivelor invocate în recurs, ce vizează dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, curtea constată întemeiat recursul.
Astfel, Legea nr.19/2000 are în vedere la calculul punctajului mediu anual, două perioade; cea de dinaintea intrării în vigoare a legii, adică 1.04.2001 și cea ulterioară.
Dispozițiile art.164 din Legea nr.19/2000 evidențiază modul de calcul al punctajului pentru perioadele anterior intrării în vigoare a legii, deci înainte de 1.04.2001, iar cele ale art.78 alin.1 fac trimitere la modul de calcul al punctajului pentru perioadele ulterioare intrării în vigoare a legii, deci după 1.04.2001. Anterior Legii nr.19/2000, în vigoare a fost Legea nr.3/1977, în baza căreia s-a stabilit pensia inițială a contestatorului.
Așadar, în speță, sunt aplicabile dispozițiile art.163 alin.1 din Legea nr.19/2000, care fac referire la perioadele asimilate care au constituit vechime în muncă utilă la pensie până la data apariției Legii nr.19/2000, aplicându-se în mod corespunzător numai pentru aceste perioade, în sensul că la determinarea punctajului mediu anual se utilizează pentru perioadele de șomaj efectuate înainte de 1.04.2001 salariul minim pe economie, din perioada respectivă.
De urmare, în mod eronat instanța de fond, a obligat Casa Județeană de Pensii să ia în considerare, la calculul pensiei sumele reprezentând indemnizația de șomaj aferentă perioadelor 2.07.1993 - 1.11.1993; 1.06.1994 - 16.01.1995, 17.07.1995 - 11.04.1996; 31.12.1997 - 26.09.1998.
Față de aceste aspecte, în temeiul art.304 pct.9 Cod procedură civilă, curtea va admite recursul pârâtei și va modifica în parte sentința recurată în sensul că, va respinge cererea reclamantului de a se lua în considerare la calculul punctajului anual, indemnizațiile de șomaj aferente perioadelor 2.07.1993 - 1.11.1993; 1.06.1994 - 16.01.1995, 17.07.1995 - 11.04.1996; 31.12.1997 - 26.09.1998, ca nefondată.
Celelalte dispoziții ale sentinței se vor menține.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în municipiul B,-, județul B, împotriva sentinței nr. 678 din 25 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă - în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința civilă nr.678 din 25 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosar nr- în sensul că:
Respinge cererea de obligare a pârâtei Casa Județeană de Pensii B să ia în considerare la calcul pensiei sumele reprezentând indemnizația de șomaj aferentă perioadelor 2.07.1993 - 1.11.1993; 1.06.1994 - 16.01.1995, 17.07.1995 - 11.04.1996; 31.12.1997 - 26.09.1998, ca nefondată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 noiembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnodact.
2 ex. 30.11.2009
jud.fond:,
Președinte:Bratu IleanaJudecători:Bratu Ileana, Mitrea Muntean Daniela, Sas
