Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 1969/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.1969
Ședința publică din data de 27 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Elena Simona Lazăr
JUDECĂTORI: Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu
- -- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de contestatorul domiciliat în B, Cartier Broșteni, - 6, Sc.A,.17, județul B, împotriva sentinței civile nr. 525 din 18 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B cu sediul în B,-, județul
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, față de cererea formulată în cuprinsul motivelor de recurs prin care recurentul-contestator solicită judecarea cauzei și în lipsă, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău sub nr-, contestatorul a formulat, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B, contestație împotriva deciziei R/8464/16.02.2009 emisă de intimată, prin care i-a fost respinsă cererea de acordare a pensiei pentru limită de vârstă conform Legii nr.19/2000, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei și admiterea cererii de înscriere la pensie pentru limită de vârstă.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat că are recunoscută calitatea de "remarcat prin fapte deosebite" fiind declarat "Luptător Pentru din 1989-remarcat prin fapte deosebite" și deși a formulat cerere de preschimbare a certificatului de luptător în revoluție, nici până în prezent nu i-a fost soluționată, însă certificatele respective își păstrează valabilitatea conform alin.4 al art.9 din Legea nr.341/2004-act normativ ce a abrogat Legea nr.42/1990-termenele de preschimbare a certificatelor fiind succesiv prorogate prin acte normative.
A mai susținut contestatorul că în mod nejustificat intimata Casa Județeană de Pensii B i-a respins cererea de înscriere la pensie întrucât contestatorul a depus cererea de preschimbare în termen și nu este vinovat de nesoluționarea acesteia și mai mult, altor persoane aflate într-o situație identică, le-a fost admisă cererea de pensionare, în lipsa certificatului preschimbat, exempificându-se cazul numitului, căruia cererea de pensionare i-a fost soluționată favorabil deși nu avea noul certificat de revoluționar, contestatorul fiind discriminat în soluționarea cererii sale de către intimată.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, arătând că petentul nu a prezentat noul tip de certificat de revoluționar eliberat în conformitate cu prevederile Legii nr.341/2004.
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, prin sentința civilă nr.525 din 18.05.2009, Tribunalul Buzăua respins contestația.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că aceasta este prematură întrucât contestatorului i s- conferit în temeiul Legii nr.42/1990, prin Decretul nr.37/26.02.2000 emis de Președintele României, titlul de "Luptător Pentru Române din 1989", iar potrivit art.10 lit.p din Legea nr.42/1990, beneficiază de pensionare cu reducerea vârstei prevăzute de lege cu 5 ani numai părinții eroilor-martiri ai, soții acestora, precum și răniții.
S-a mai arătat că petentul are, potrivit art.2 alin.2 din Legea nr.42/1990, calitatea de "Luptător Pentru Române din 1989", concluzionându-se că acesta nu beneficiază, potrivit art.10 lit.p din Legea nr.42/1990, de reducerea vârstei de pensionare cu 5 ani.
A mai reținut tribunalul că Legea nr.42/1990 a fost abrogată prin art.17 din Legea nr.341/2004, a recunoștinței față de eroii martiri si luptătorii care au contribuit la Române, iar prin art.3 alin1 lit.b din această lege, s-a instituit titlul de "Luptător Pentru Române din 1989", care, în conformitate cu art.5 alin1 lit. n din acest act normativ, beneficiază de pensionarea cu 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard prevăzută de lege.
În condițiile în care până în prezent contestatorului nu i s-a preschimbat, după procedura prevăzută în art.9 din Legea nr.341/2004, certificatul de revoluționar eliberat în baza Legii nr.42/1990, prin care să i se ateste dreptul de a beneficia de pensionarea cu 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard prevăzută în art.5 alin1 lit.n din Legea nr. 341/2004, contestația a fost apreciată ca prematură arătându-se că numai după preschimbarea certificatului de revoluționar, contestatorul este în drept să beneficieze de prevederile art.5 alin.1 lit. n din Legea nr.342/2004.
Împotriva sentinței primei instanțe, contestatorul a declarat în termen legal recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică, invocând disp.art.304 pct.5 și 9 Cod pr.civilă și art.3041Cod pr.civilă.
Susține recurentul că în mod greșit i-a fost respinsă contestația ca prematură.
Cu privire la prematuritate, se arată că fiind o excepție invocată din oficiu, instanța nu a pus-o în discuția părților așa cum avea obligația procedurală.
De asemenea, se învederează că nu se putea respinge ca prematură contestația care a fost introdusă în termenul de 45 de zile de la comunicare și nicidecum înaintea emiterii deciziei de pensionare, nefiind necesară parcurgerea vreunei etape procesuale anterioare și obligatorii premergătoare sesizării instanței.
Referitor la excepția prematurității, se arată că aceasta poate fi ridicată ori de câte ori instanța a fost sesizată fără respectarea unei proceduri prealabile prevăzute de lege și obligatoriu a fi parcursă anterior sesizării instanței, exemplificându-se situația unei acțiuni formulată în contencios administrativ prin care instanța a fost sesizată anterior parcurgerii procedurii prealabile prevăzută de lege, precum și situația litigiilor comerciale în cazul sesizării instanței fără parcurgerea etapei de conciliere directă prevăzută de art.7201Cod pr.civilă.
Se mai susține de către recurent că, în speță, condiția referitoare la preschimbarea certificatului de revoluționar este o condiție de fond, ce se impune a fi analizată odată cu temeinicia acțiunii și nu anterior fondului cauzei, constatarea neîndeplinirii acestei condiții putând avea ca efect respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nu ca prematură, iar excepția prematurității nu a fost pusă în discuția părților, încălcându-se dispozițiile legale procesuale și nici nu era admisibilă.
Concluzionează recurentul că instanța nu a intrat în fondul cauzei, soluționând-o prin invocarea unei excepții pe care nu a pus-o în discuția părților, iar pentru situația în care se apreciază contrariul, se susține că hotărârea este nelegală și netemeinică întrucât instanța a omis dispozițiile alin.3 al art.10 din Legea nr.42/1990 coroborat cu art.2 alin.2 din același act normativ, care statuează că drepturile prevăzute la alin.1 lit. f - i se acordă numai pe perioada în care beneficiarii își păstrează calitatea de urmaș, de rănit sau de pensionar de invaliditate, iar de drepturile prevăzute la alin.1 lit. a - f, i - m și o - t beneficiază și persoanele prevăzute la art.2 alin.2.
De asemenea, conform art.2 alin.2 din lege, titlul de "Luptător pentru Române din 1989" se conferă și celor care au fost reținuți în perioada 16 - 22 1989 ca urmare a participării la acțiunile pentru, precum și celor care, în perioada 16 - 25 1989, s-au remarcat prin fapte deosebite în lupta pentru, astfel că în raport de prevederile legale menționate, instanța a făcut o greșită aplicare a legii apreciind că titlul petentului și beneficiul reducerii vârstei de pensionare s-au instituit abia prin Legea nr.341/2004.
Totodată, se arată că instanța a interpretat greșit textele de lege aplicabile în speță, cu modificările și completările la zi, respectiv art.9 din Legea nr.341/2004, modificată și completată și art.45 din Normele metodologice, susținându-se că potrivit art.9 din Legea nr.341/2004, ce a abrogat Legea nr.42/1990, certificatele doveditoare ce au fost eliberate în anii 1990 - 1997 în baza Legii nr.42/1990, după verificare, se vor preschimba în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, iar acest termen a fost prorogat de șapte ori, ultima prorogare făcându-se la 30 aprilie 2009, prin legi succesive prorogându-se nu numai termenul pentru solicitarea preschimbării certificatelor sau pentru completarea dosarului, ci și termenul de păstrare a valabilității certificatului doveditor eliberat în perioada 1990 - 1997 de Comisia pentru aplicarea Legii nr.42/1990 și Comisia pentru și din 1989. În acest sens, susține recurentul, sunt disp.art.45 alin.1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.341/2004 aprobate prin HG nr.1412/2004, precum și dispozițiile legale ulterioare, expres indicate, din care reiese că s-a prorogat de fiecare dată și termenul de valabilitate a certificatelor doveditoare eliberate în baza Legii nr.42/1990.
Se conchide că ar fi injust să se interpreteze altfel textul de lege, întrucât Legea nr.341/2004, prin preschimbarea certificatelor de revoluționar, a urmărit reconfirmarea vechilor drepturi acordate prin Legea nr.42/1990, iar recurentul nu poate să nu beneficieze de dreptul recunoscut prin Legea nr.42/1990 și menținut prin Legea nr.341/2004 doar datorită lipsei de promptitudine a autorităților în rezolvarea cererilor.
Se mai susține că prin soluția pronunțată, instanța menținut discriminarea făcută de Casa Județeană de Pensii B care, în cazul altor persoane aflate într-o situație identică cu a recurentului, a dat eficiență vechiului certificat de revoluționar ce a fost avut în vedere la admiterea cererii de pensionare, iar Constituția și Convenția Europeană a Drepturilor Omului au ridicat la de principiu dreptul la egalitate al persoanelor și interzicerea discriminării, indicându-se în concret situația a două persoane ce au beneficiat de reducerea vârstei de pensionare în baza vechiului certificat de revoluționar pe când, în cazul său, s-a susținut că certificatul de revoluționar nu produce efecte fără a fi preschimbat.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, modificarea sentinței și admiterea contestației, cu admiterea cererii de înscriere la pensie, cerându-se judecarea cauzei în lipsă și depunându-se la dosar și o serie de înscrisuri, în copie, în recurs.
Deși legal citată cu această mențiune, intimata Casa Județeană de Pensii B nu a formulat întâmpinare cu privire la recursul declarat în cauză.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este fondat, potrivit considerentelor ce urmează:
Prin sentința atacată, prima instanță a respins contestația ca prematur formulată.
Soluționând cauza pe baza unei excepții, aceasta trebuia pusă în discuția contradictorie a părților, cu respectarea dispozițiilor legale procesuale, ceea ce nu s-a întâmplat în speță, părțile punând concluzii la termenul din 11 mai 2009, pe fondul cauzei.
Pe de altă parte, nu se poate vorbi de prematuritatea contestației formulată împotriva deciziei nr.R/8464/16.02.2009 emisă de Casa Județeană de Pensii B, prin care s-a respins cererea contestatorului de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, câtă vreme dispozițiile Legii nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare, nu condiționează formularea unei contestații conform art.87 alin.1 din lege de o procedură prealabilă pe care recurentul-contestator să fi fost obligat să o urmeze anterior introducerii contestației la instanță.
Recurentul a formulat, în termenul legal de 45 de zile de la comunicarea deciziei nr.R/8464/16.02.2009, contestație la instanța judecătorească competentă, potrivit art.87 alin.1 din Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare și fiind legal învestită cu soluționarea acestei contestații, instanța era datoare să se pronunțe asupra temeiniciei sau netemeiniciei acesteia, răspunzând, potrivit art.261 alin.1 pct.5 Cod pr.civilă, argumentelor pe care contestatorul și-a întemeiat contestația.
În consecință, pentru considerentele mai sus arătate, Curtea constată că prima instanță a soluționat în mod greșit pricina, fără a intra practic în cercetarea pe fond a acesteia.
Față de cele de preced, Curtea privește recursul ca fondat, astfel încât în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă îl va admite, iar conform art.312 alin.2, 3 și 5 Cod pr.civilă va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Raportat la soluția pronunțată, nu se mai impune analizarea criticilor din recurs, care vizează fondul cauzei, urmând ca tribunalul, cu ocazia rejudecării, să le aibă în vedere, astfel încât să pronunțe o soluție legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de contestatorul domiciliat în B, Cartier Broșteni, - 6, Sc.A,.17, județul B, împotriva sentinței civile nr. 525 din 18 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B cu sediul în B,-, județul B și în consecință:
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată astăzi, 27 octombrie 2009,în ședință publică.
Președinte JUDECĂTORI: Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu
--- - --- - -- -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120/2006
2009-11-26
5 ex.
/FA
Trib.B nr-
Președinte:Elena Simona LazărJudecători:Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu
