Asigurări sociale. Decizia 1970/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.1970
Ședința publică din data de 27 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Elena Simona Lazăr
JUDECĂTORI: Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu
- -- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de recurenta-intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D cu sediul în Târgoviște,-, județul, împotriva sentinței civile nr. 1199 din data de 27 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare domiciliată în comuna, sat de, nr. 47, județul
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru recurenta-intimată consilier juridic, intimata contestatoare reprezentată de avocat din cadrul Baroului D, în substituire avocat din cadrul Baroului D, în baza împuternicirii avocațiale nr. 48/1.09.2009, respectiv delegația de substituire din 27.10.2009.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus întâmpinare din partea intimatei-contestatoare.
Consilier juridic având cuvântul arată că nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbateri.
Avocat având cuvântul arată că nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbateri.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Consilier juridic având cuvântul solicită admiterea recursului așa cum a fost el formulat, respingerea acțiunii pe fond și menținerea deciziei emisă de instituție ca temeinică și legală.
Avocat având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefundat și menținerea sentinței pronunțate la fond ca temeinică și legală.
Depune la dosar concluzii scrise, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr-, reclamanta a contestat decizia nr.426/19.02.2009 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă D, solicitând anularea acesteia.
În motivare, reclamanta a arătat că decizia contestată nu conține elementele de bază cerute de lege, respectiv calea de atac și nu a fost citată să se prezinte în fața medicului expert, contrar prevederilor art.37 cap.III secțiunea C din Ordinul nr.340/04.05.2001 al Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.
Reclamanta a formulat și precizări, în sensul că se solicită constatarea nulității atât a deciziei nr.426/19.02.2009, cât și a deciziei administrative cu nr.922/10.12.2008, care este emisă ilegal de medicul expert, fără a fi citată în vederea reexpertizării, iar rezultatele constatărilor Direcției de audit și Control Intern asupra cabinetelor medicale nu pot avea efecte retroactive, ci numai pentru viitor.
Pe cale de consecință, s-a solicitat și anularea deciziei -/12.03.2009, conform principiului "accesorium sequitur principale".
La termenul de judecată din data de 29.04.2009, în temeiul disp.art.164 Cod procedură civilă s-a dispus conexarea dosarului nr-, având ca obiect contestație împotriva deciziei nr.-/12.03.2009 emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii D la dosarul nr-.
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nelegală și netemeinică, întrucât în conformitate cu prevederile art.62 alin.1 din Legea nr.19/2000, pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale la intervale de 6 - 12 luni până la împlinirea vârstei standard de pensionare, iar reclamanta nu a urmat această procedură legală la revizuirea medicală din iulie 2006, menținerea gradului de invaliditate făcându-se pe baza unor documente neconforme, așa cum rezultă din nota de constatare nr.37164/4.12.2008.
Prin concluziile scrise depuse la dosar, reclamanta a solicitat anularea celor 3 decizii contestate, constatarea legalității deciziei asupra capacității de muncă nr.2668/14.07.2006, anularea debitului ilegal, repunerea sa în drepturile de pensie începând cu 03.08.2006 și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr.1199 din 27.05.2009, Tribunalul Dâmbovițaa admis în parte contestațiile conexate, astfel cum au fost precizate și a anulat decizia nr.426/19.02.2009 emisă de pârâtă prin Oficiul Județean de Expertiză medicală și Recuperare a Capacității de Muncă D, decizia nr.992/10.12.2008 emisă de pârâtă prin Cabinetul de Expertiză Medicală și recuperare a Capacității de Muncă M și decizia nr.-/12.03.2009 emisă de pârâtă, cu repunerea părților în situația anterioară emiterii deciziilor, cu anularea debitului contestat.
Totodată, a fost respins capătul de cerere prin care se solicită să se constate că decizia nr.2668/14.07.2006 este legală și obligă pârâta la plata drepturilor de pensie către reclamantă începând cu 03.08.2006 la zi, fiind obligată pârâta și la 1500 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin decizia nr.992/10.12.2008 emisă de Cabinetul de Expertiză medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M s-a dispus revizuirea deciziei asupra capacității de muncă nr.2668/14.07.2006, pe motiv că titulara nu a primit aviz de pensionare, nu a fost consultată de medicul expert, datele de înregistrare ale deciziei sunt fictive și diagnosticul clinic nu este susținut de documentație medicală, acestea fiind reținute și prin nota de constatare nr.37164/04.12.2008.
În baza acestei decizii, care a fost contestată de către reclamantă la Casa Județeană de Pensii D și în urma contestației s-a emis decizia nr.426/19.02.2009, prin care s-a respins această contestație, a fost emisă la 12.03.2009 decizia nr.- prin care s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate pentru reclamantă și recuperarea sumei de 13.131 RON, încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate de către reclamantă pe perioada 03.08.2006 - 01.03.2009.
Prima instanta constata ca și această decizie, alături de celelalte două decizii, a fost contestată de către reclamantă și face obiectul prezentei cauze.
Aceasta arata ca in urma efectuarii unui control asupra activității de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă -Cabinetul Medical M, Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale -Direcția de Audit Intern și Control întocmit nota de constatare nr.37164/4.12.2008 prin care s-au constatat deficiențe constând în neprezentarea pensionarului la consultația medicală cu documentația necesară și menținerea gradului de invaliditate pe baza unor documente contrafăcute.
Tribunalul apreciaza ca în mod cert CNPAS, prin serviciul de audit și control are dreptul să verifice activitatea cabinetelor de expertiză și recuperare a capacității de muncă, în baza art. 39, Secțiunea C, pct.III din Ordinul 340 /2001, însă rezultatele constatărilor asupra deciziilor medicale nu pot avea efecte retroactive.
Această concluzie rezultă din prevederile art.39 alin. 3 din Ordinul 340/ 2001 care stabilesc că "decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a acțiunii de control se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare ".
Așa fiind, în cazul în care se constată deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate sau de revizuire medicală se puteau emite noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității, cu efecte pentru viitor.
Despre modul de soluționare trebuia informată și partea interesată.
Mai mult, deciziile medicale emise pentru cazurile revizuite, pentru care trebuia aplicată procedura referitoare la revizuirea medicală din Secțiunea C, cap.II al Ordinului nr.340/2001, respectiv examinarea persoanei în cauză și a documentației medicale de către medicul expert al asigurărilor sociale, procedură pe care pârâta nu a respectat-o, toate deciziile fiind emise fără examinarea reclamantei, puteau fi contestate în conformitate cu prevederile cap.III din aceeași secțiune, contestația fiind soluționată cu convocarea bolnavului prin citație, examinarea lui și a documentației din dosarul medical, procedură care de asemenea, nu a fost urmată de către pârâtă.
Prin urmare, tribunalul a apreciat că aceasta nu își poate invoca propria sa culpă și nu putea dispune în anul 2009 încetarea plății de invaliditate începând cu data de 3.08.2006, adică retroactiv, față de dispozițiile legale mai menționate.
În atare situație, contestația, astfel cum a fost precizată, a fost admisă în parte, anulându-se cele 3 decizii contestate și pe cale de consecință dispunându-se repunerea părților în situația anterioară emiterii acestor decizii, respectiv a drepturilor de pensie începând cu 03.08.2006 la zi.
Tribunalul respins cererea reclamantei privind constatarea legalității deciziei asupra capacității de muncă nr.2668/14.07.2006 formulată în concluziile scrise, aceasta nefăcând obiectul examinării de către instanță, întrucât nu a fost contestată în mod expres pe de o parte, iar pe de altă parte rămânând evident valabilă, câtă vreme s-a dispus anularea deciziei nr.992/10.12.2008 prin care se revizuia prima decizie.
Împotriva sentinței primei instanțe intimata Casa Județeană de Pensii Dad eclarat în termen legal recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică, invocând disp.art.304 punctele 8 și 9 Cod procedură civilă și art.3041Cod procedură civilă.
Susține recurenta că în mod greșit a reținut prima instanță faptul că la baza emiterii deciziilor de anulare au stat prevederile art.39 din Ordinul nr.340/2001, întrucât în mod corect și legal, așa cum s-a prevăzut și în decizia de anulare a deciziilor de încadrare medicală, temeiul legal al anulării l-a reprezentat art.41, capitolul III, secțiunea C din Ordinul nr.340/2001, cu modificările și completările ulterioare, care prevede că deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală care le-a emis, la sesizarea organelor de control ale CNPAS.
În aceste condiții, arată recurenta, aceasta a procedat în mod corect și legal la anularea deciziilor de încadrare în grad de invaliditate, în urma notei de constatare nr.37164/4.12.2008 a CNPAS-Direcția Audit Intern și Control.
Tot în mod eronat, susține recurenta, instanța de fond a reținut că depunerea de către intimata-contestatoare a unor documente medicale la dosar ori deținerea de asemenea documente duc la concluzia că acestea au fost depuse la M, neexistând dovezi în acest sens, iar documentele depuse de intimată la dosar nu au fost analizate de către medicul specialist în expertizare medicală a capacității de muncă, acesta neexpertizând-o pe contestatoare.
În ceea ce privește consultarea obligatorie a B, se arată că în mod greșit și-a întemeiat instanța motivarea întrucât potrivit art.56 din Legea nr.19/2000 nu există obligația consultării institutului de către, ci numai posibilitatea consultării acestuia, iar în cazul în care institutul respectiv este consultat, avizul acestuia este obligatoriu.
S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii contestației.
Intimata-contestatoare a formulat întâmpinare prin care a răspuns criticilor aduse în recurs, solicitând respingerea acestuia ca nefondat.
În motivarea întâmpinării formulate se arată că recurenta a încercat sa inducă eronat interpretarea pct. 41 din Ordinul nr. 340/2001 ca fiind o dispozitie ce ar prevede o procedura de anulare a deciziilor medicale. In mod real la pct. 41 din Ordinul nr. 340/2001 se prevede, în opinia intimatei-contestatoare,în realitate o procedura de revizuire și nicidecum de anulare, corect și legal fiind ca medicul să expert să emită o noua decizie medicală asupra capacității de muncă și nu una adminsitrativă, în care să menționeze unul din cele 3 cazuri prevazute de pct. 26 din Ordinul nr. 340 /2001.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:
Prin decizia nr. 992 /10.12.2008, Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă Mar evizuit decizia asupra capacității de muncă nr. 2668 din data de 14.07.2006 emisă pentru intimata-contestatoare, pe motiv că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare, în sensul că titulara nu a primit aviz de pensionare, nu a fost consultată de medicul expert, decizia nu este emisa la indicațiile medicului specialist, diagnosticul clinic nu este susținut de documente medicale.
Ulterior, prin decizia nr. - din data de 12.03.2009 emisă de Casa Județeană de Pensii D, s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea sumei de - lei reprezentând suma încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate pe perioada 03.08.2006 - 01.03.2009 având în vedere decizia nr. 992/20.12.05.2008 prin care a fost revizuita decizia de încadrare în grad de invaliditate.
În cuprinsul deciziei nr. 992 /10.12.2008 emisă de Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M s-au invocat rezultatele controlului consemnate în nota de constatare nr. 37164/04.12.2008, iar drept temei juridic au fost indicate dispoziții ale Legii nr.19/2000, ale Ordinului nr.340/2001 al pentru aprobarea normelor de aplicare a Legii nr.19/2000, precum și ale nr.HG1229/2005 privind aprobarea Regulamentului de Organizare și Funcționare a și a serviciilor teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă.
Potrivit notei de constatare nr. 37164/04.12.2008, fost efectuat un control, în baza nr.HG13/2004 și a Ordinului nr.340/2001 al - secțiunea C, punctul III, art.39, de către Direcția Audit Intern și Control a CNPAS, control ce a vizat activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă a Cabinetului Medical
În atare situație, în mod corect prima instanță a făcut trimitere în fundamentarea soluției la dispozițiile art.39, din secțiunea C, punctul III, din Ordinul nr.340/2001 al, text de lege invocat chiar în cuprinsul notei de constatare și care statuează, printre altele, că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a activității de control se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare.
Prin urmare, în cazul în care în urma unui control se constată deficiențe în ceea ce privește derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate ori de revizuire medicală, se pot emite noi decizii prin care să fie menținut același grad de invaliditate, persoana în cauză să fie încadrată în alt grad de invaliditate sau decizii de încetare a invalidității, efectele producându-se numai pentru viitor.
Intimata-contestatoare s-a adresat cu contestație împotriva deciziei nr 922 din data de 10.12.2008 la Oficiul Județean de Expertiză Medicală D, în temeiul art.56 alin.2 din Legea nr.19/2000, după cum i s-a indicat chiar în cuprinsul deciziei, iar acesta din urmă i-a comunicat decizia nr. 426/19.02.2009 conform căruia revizuirea dispusă prin decizia contestată nu a avut la bază criterii medicale, ci nerespectarea unor proceduri medicale, precum si lipsa documentelor necesare încadrării/menținerii în grad de invaliditate astfel încât s-a arătat că rămân valabile elementele deciziei nr. 992/13.01.2009 a Cabinetului de Expertiză Medicală
Recurenta a susținut că la dosarul medical intimata-contestatoare nu a depus documente justificative, iar aceasta nu a fost expertizată de medicul specialist, deși atât din conținutul adresei nr.1715/19.07.2007 a Oficiului Județean de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă D, către intimată, cât și al notei de constatare nr. 37164/04.12.2008 întocmită în urma controlului, rezultă că nu motive medicale, ci nerespectarea procedurilor legale datorate, în principal, unei angajate a cabinetului, au impus anularea deciziilor asupra capacității de muncă emise pentru intimata-contestatoare, măsură contestată ulterior de beneficiară.
În consecință, în mod corect a reținut instanța de fond că nu i se pot imputa intimatei neregulile constatate în dosarul său medical, iar existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă M nu poate justifica anularea deciziei asupra capacității de muncă emise intimatei-contestatoare.
Nu rezultă din considerentele sentinței atacate că prima instanță și-ar fi întemeiat motivarea pe faptul că la soluționarea contestației formulată în baza art.56 alin.2 din Legea nr.19/2000 este obligatorie consultarea Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, ci doar că, așa cum în mod legal și întemeiat a apreciat instanța de fond, se impunea convocarea bolnavului prin citație, examinarea lui și a dosarului medical, procedura care nu a fost urmată de recurenta -intimata.
Este evidenta ca nu ne aflam in procedura clasica a revizuirii deciziei de invaliditate pentru pretinse erori, astfel încât să fie aplicabile disp. art. 41 din Ordinul nr. 340/2001, prin deciziile contestate fiind desființat cu efect retroactiv însăși dreptul contestatoarei la pensie de invaliditate pentru pretinsul fapt de a nu fi justificat încadrarea în respectivul grad de invaliditate, astfel că în cauză își găsesc aplicabilitatea disp. art. 39, Secțiunea C, pct. III din Ordinul nr. 340/2001.
În raport de considerentele mai arătate, soluția primei instanțe apare ca fiind legală și temeinică, astfel încât Curtea privește recursul intimatei Casa Județeană de Pensii D ca nefondat, iar în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă îl va respinge ca atare, în cauză nefiind incidente niciunele din motivele de modificare a sentinței indicate de recurentă în motivarea recursului.
Văzând și disp.art.274 Cod pr.civilă,Curtea urmează să oblige recurenta la 1500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D cu sediul în Târgoviște,-, județul, împotriva sentinței civile nr. 1199 din data de 27 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare domiciliată în comuna, sat de, nr. 47, județul
Obligă recurenta la 1500 lei cheltuieli de judecată către intimată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 27 octombrie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu
--- - --- - -- -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120/2006
/FA
4 ex. - 26.11.2009
Trib.D nr-
Președinte:Elena Simona LazărJudecători:Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu
