Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 257/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 257/AS

Ședința publică din data de 6 octombrie 2009

Complet specializat pentru cauze privind

conflicte de muncă și asigurări sociale compus din:

PREȘEDINTE: Jelena Zalman

JUDECĂTOR 2: Răzvan Anghel

JUDECĂTOR 3: Mariana Bădulescu

Grefier - -

S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, cu sediul în- C, județul C, împotriva sentinței civile nr. 71/AS/4.02.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă -, domiciliată în C, strada - cel M nr. 67,. B,. 21, județul C, având ca obiect contestație decizie de pensionare.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru recurenta pârâtă, consilier juridic, în baza delegației nr. 1780/2.10.2009, pe care o depune la dosar, lipsind intimata reclamantă.

Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recursul este declarat în termen și motivat, după care:

Întrebată fiind, partea prezentă susține că nu mai are înscrisuri noi de depus sau cereri prealabile de formulat, apreciind cauza în stare de judecată.

Instanța, luând act de susținerile acesteia, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentanta recurentei pârâte, având cuvântul, solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, precizând că nr. 194/1963 nu are aplicabilitate în cauză.

Instanța rămâne în pronunțare asupra cauzei.

CURTEA

Asupra recursului de față:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Constanța sub nr-, la 02.05.2008, reclamanta - a formulat contestație împotriva deciziei nr. -/09.05.2008 emise de Casa Județeană de Pensii solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța pârâta să fie obligată la recalcularea pensiei pentru limită de vârstă prin adăugarea, ca stagiu de cotizare, a perioadei anilor 1967 - 1975, nu numai a perioadei 1967 - 1971.

În considerente s-a arătat că reclamanta a depus în cursul lunii mai 2005, la Casa Județeană de Pensii C, adeverința nr. 8376/26.04.2005 eliberată de Direcția de Sănătate Publică B - Spitalul Clinic Județean de Urgență B, cu veniturile lunare realizate în anii menționați la Policlinica cu Plată B, ulterior obținând o nouă adeverință nr. 12728/11.07.2006.

Prin decizia civilă nr. 4/AS/2008 pronunțată de Curtea de Apel Constanța pârâta a fost obligată să recalculeze pensie având în vedere stagiul 01 ianuarie 1967 - 30 septembrie 1971.

Reclamanta a obținut la data de 19 martie 2008 adeverința nr. 6853 cărei fructificare o cere, adeverință care cuprinde perioada 1967 - 1975.

Prin precizările depuse la termenul din 28.01.2009, reclamanta a arătat că la calculul pensiei nu s-a avut în vedere contribuția individuală de asigurări sociale provenită din venitul aferent muncii prestate în perioada 1971 - 1975 la Policlinica cu Plată

S-a susținut, astfel, că pentru aceste venituri au existat cotizații distincte, virate către sistemul public de pensii, fapt atestat prin adeverința nr. 6853/19.03.2008 eliberată de Autoritatea de Sănătate Publică B, depusă cu la Casa Județeană de Pensii

Au fost invocate dispozițiile art. 160 al. 5 și 7 din Legea nr. 19/2000.

În dovedirea susținerilor sale reclamanta a depus la dosarul cauzei înscrisuri constând în adeverințe și hotărârile pronunțate de instanțe.

Prin întâmpinare, CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII Caa preciat că acțiunea reclamantei este nefondată, în sensul că stagiile prestate în anii menționați la Policlinica cu Plată B nu pot fi fructificate nici în temeiul Legii nr. 3/1977 și nici în considerarea prevederilor Legii nr. 19/2000, cu susținerea că nici o dispoziție legală nu permite fructificarea unor perioade ce se suprapun, existând totodată mari diferențe între adeverințele invocate și emise de aceeași instituție.

S-a arătat, totodată, că perioadele conținute în carnetul de muncă al reclamantei au timp de lucru normal și au fost fructificate ca atare.

Au fost depuse la dosar: adeverința nr. 8376/26.04.2005 eliberată de Direcția de Sănătate Publică B - Spitalul Clinic Jud. de Urgență B, decizia nr. -/14.04.2006 a Cp rivind recalcularea pensiei pentru limită de vârstă, documentația aferentă acestei decizii, inclusiv copia carnetului de muncă, cererea de recalculare a dreptului, depusă de reclamantă la 06.05.2005, adeverința nr. 12728/11.07.2006 a B - Spitalul Clinic Jud. de Urgență B, adeverința nr. 6853/19.03.2008, practica judiciară.

Prin sentința civilă nr. 71/AS/04.02.2009 pronunțată de Tribunalul Constanțas -a admis în parte acțiunea și a fost obligată pârâta să recalculeze drepturile de pensie cuvenite reclamantei având în vedere datele cuprinse în adeverința nr.6853/19.03.2008 pentru perioada 01.octombrie 1971-30 iunie 1975 începând cu luna aprilie 2008.

Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:

La data de 26.03.2008, reclamanta - a depus la Casa Județeană de Pensii Coc erere de recalculare a drepturilor de pensie pe baza adeverinței nr. 6853/19.03.2008, eliberată de Direcția de Sănătate Publică B - Spitalul Clinic Județean de Urgență B ( filele 57-58), în completarea adeverințelor deja depuse la sediul pârâtei, respectiv nr. 8376/26.04.2006 și nr. 12728/11.07.2006, făcând referire și Decizia Curții de Apel Constanța nr. 4/AS/15.01.2008.

Reclamanta a contestat punctajul stabilit prin decizia nr.- din 09.05.2008 emisă de Casa Județeană de Pensii C privind recalcularea pensiei pentru limită de vârstă, apreciind că nu a fost considerată ( și, implicit,

valorificată ca stagiu de cotizare ) perioada de activitate desfășurată între anii 1971 - 1975 la Policlinica cu Plată B, astfel cum rezultă - în opinia reclamantei - din cuprinsul adeverinței depuse.

Această adeverință confirmă, ca și cea emisă la 26.04.2005, că reclamanta a fost încadrată la această unitate sanitară ( Spitalul Clinic Județean de Urgență B ) în funcția de medic specialist stomatolog, având contract de muncă și la Policlinica cu Plată B, în perioada 01.01.1967 - 30.06.1975.

Ambele adeverințe au menționat că în perioada 01.01.1967 - 30.09.1975

i s-au reținut reclamantei pe statul de plată contribuția de asigurări sociale conform nr. 194/1963, iar pe perioada 01.01.1973 - 28.02.1974 a întrerupt activitatea.

Potrivit nr.OUG 4/2005, pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, se recalculează în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, ecalcularea efectuându-se prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000.

Conform art. 4 din nr.OUG 4/2004, determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000.

Art. 8 din Legea nr. 19/2000 statuează că reprezintăstagiu de cotizareperioadele în care persoanele au plătit contribuții de asigurări sociale în sistemul public.

În speță, cele două adeverințe emise de către Spitalul Clinic Județean de Urgență B dovedesc faptul că perioada de activitate derulată de reclamanta - la Policlinica cu Plată Bac onstituit stagiu de cotizare, ci împrejurarea că perioada de activitate derulată de reclamantă la Spitalul Clinic de Urgență a constituit baza calculării și reținerii CAS, pentru anii menționați.

Ori, în aceste condiții, afirmațiile reclamantei, în sensul că a operat în cazul său o impunere dublă, prin plata distinctă a contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale pentru salariile obținute în activitatea de la unitatea de bază (Spitalul Clinic Județean de Urgență ) și respectiv, pentru veniturile înregistrate la Policlinica cu Plată B sunt întemeiate.

Vor fi avute în vedere, așadar, apărările reclamantei, formulate și prin notele de concluzii, în sensul că asigurata a avut două contracte de muncă ( dintre care unul pe timp de lucru parțial la policlinica cu plată ), în temeiul cărora angajatorii au operat distinct rețineri și virări la bugetul asigurărilor sociale.

Potrivit art. 1 din Hotărârea nr. 184/1963 privind repartizarea veniturilor Policlinicile speciale, serviciile si cabinetele speciale cu plata:

- 25 % se varsă la bugetul republican sau la bugetele locale, după cum unitățile care le realizează sunt de interes republican sau local;

- 50 % pentru stimularea personalului care a contribuit la realizarea veniturilor si pentru plata contribuției de asigurări sociale aferente;

-25 % pentru acoperirea cu precădere a cheltuielilor de întreținere, reparații curente si capitale, dotarea, dezvoltarea si înfrumusețarea policlinicilor respective si a unitarilor sanitare care au organizate servicii sau cabinete cu plata, procurarea autoturismelor pentru asigurarea asistentei medicale cu plata la domiciliu, precum si a medicamentelor si materialelor sanitare necesare consultațiilor, tratamentelor medicale si analizelor ce se efectuează in cadrul acestor unități. Modul de procurare si acordare a medicamentelor si materialelor sanitare pentru tratamente se va stabili de Ministerul Sănătății si Prevederilor Sociale.

Ori în aceste condiții instanța apreciază că potrivit prevederilor OUG nr. 4/2005 dovada achitării contribuției de asigurări sociale se poate face și cu adeverințe.

Instanța constată că prin decizia nr. 4/AS/2008 a Curții de Apel Constanța pârâta a fost obligată să recalculeze drepturile de pensie prin adăugarea stagiului de cotizare 01 ianuarie 1967 - 30 septembrie 1971, având în vedere că adeverința nr. 6853/19.03.2008 cuprinde perioada 01.01.1967 - 30.06.1975 instanța urmează a admite în parte acțiunea.

Drepturile rezultate în urma recalculării urmează a fi acordate da la data de 01 lunii următoare în care a fost depusă cererea potrivit art. 95 al. 3 din Legea nr. 19/2000.

Împotriva acestei soluții a formulat recurs pârâta.

În motivare a arătat următoarele: în mod greșit instanța a avut în vedere adeverința nr. 6853/19.03.2008 pentru perioada 01.10.1971 - 30.06.1975 întrucât în cuprinsul acesteia se menționează ca temei legal al reținerii contribuțiilor de asigurări sociale nr. 194/1963,însă acest temei legal nu are aplicabilitate în această cauză întrucât viza unități medicale ce acordau asistență medicală de o cu totul altă natură decât cea prestată de reclamantă care era medic stomatolog; nu putea fi avută în vedere această adeverință și pentru motivul că nu rezultă în mod cert că a fost prestată o activitate suplimentară în perioada 1971 - 1975; nu există temei legal pentru reținerea CAS pentru o asemenea activitate suplimentară.

Intimata nu a formulat întâmpinare.

Nu s-au administrat alte probe în recurs.

Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a susținerilor părților, a prevederilor legale aplicabile și a probatoriului administrat în cauză, în conformitate cu art. 3041Cod.pr.civ. Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Astfel cum a reținut și prima instanță, din prevederile art. 1 din Hotărârea nr. 184/1963 privind repartizarea veniturilor Policlinicile speciale, serviciile si cabinetele speciale cu plata, rezultă că o parte din veniturile obținute din prestarea de servicii medicale cu plată, în afara sistemului de asistență medicală gratuită, era repartizat pentru stimularea personalului care a contribuit la realizarea veniturilor si pentru plata contribuției de asigurări sociale aferente. Este vorba așadar de plata unor drepturi salariale pentru serviciile medicale prestate suplimentar activității desfășurate de cadrele medicale în unitățile de specialitate unde erau încadrate, pentru aceste venituri plătindu-se din aceleași fonduri, în limita a 50% din venituri, și contribuțiile aferente acestor drepturi salariale. Acesta este așadar temeiul legal al plății activității medicilor în această formă de desfășurare dar și al reținerii contribuției pentru pensii.

Nu există nici o distincție între specialitățile medicale, în sensul că numai pentru unele dintre acestea se plăteau drepturi salariale suplimentare cu plata contribuțiilor aferente la fondul de pensii, astfel cum susține recurenta.

Plata acestor drepturi salariale suplimentare era condiționată de desfășurarea activității medicale în unități care prestau servicii medicale cu plată, pentru aceste drepturi plătindu-se contribuțiile corespunzătoare la buget.

Așadar, susținerile recurentei în sens contrar nu au temei.

De asemenea, nefondate sunt și susținerile referitoare la incertitudinea desfășurării activității în perioada relevantă.

Astfel, din cuprinsul adeverinței nr. 6853/19.03.2008 emisă de Spitalul Clinic de Urgență B, rezultă cu evidență că în această perioadă s-au plătit drepturi salariale reclamantei, reținându-se totodată contribuția pentru fondul de pensii, cu excepția anului 1973 și a lunilor februarie, martie, iunie și iulie 1972, respectiv a lunilor ianuarie, februarie și iulie 1974, luni pentru care, în mod evident, punctajul lunar nu are a se modifica prin luarea în calcul a datelor cuprinse în această adeverință.

Ca urmare, în baza prevederilor art. 2 lit.e) din Legea nr. -, care consacră principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite, veniturile obținute și atestate în cuprinsul adeverinței nr. 6853/19.03.2008 trebuie avute în vedere la calcularea pensiei.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 Cod.pr.civ. se va respinge ca nefondat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul civil declarat de recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, cu sediul în- C, județul C, împotriva sentinței civile nr. 71/AS/4.02.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă -, domiciliată în C, strada - cel M nr. 67,. B,. 21, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 octombrie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Jud.fond. /

jud. - 04.11.2009

Gref./ 2 ex./ 04.11.2009.

Președinte:Jelena Zalman
Judecători:Jelena Zalman, Răzvan Anghel, Mariana Bădulescu

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 257/2009. Curtea de Apel Constanta