Obligație de a face. Decizia 221/2010. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA nr. 221

Ședința publică din data de 9 februarie 2010

PREȘEDINTE: Vera Andrea Popescu

JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Simona Petruța Buzoianu

- -- -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în B, 5,.35,.6,.27, județ B, împotriva sentinței civile nr.979 din 26.10.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Casa Județeană de Pensii B, cu sediul în B,-, județ

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-reclamant personal, lipsind intimata-pârâtă.

Procedura legal îndeplinită.

Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că urmează să se pună în discuție excepția nulității recursului pentru nemotivare în termen.

Curtea pune în discuție excepția de nulitate a recursului pentru nemotivare în termenul procedural, față de data de 8 decembrie 2009 la dare a depus la dosar motivarea recursului de față, așa cum rezultă din viza de primire aplicată pe fila 9 dosar recurs și data la care i-a fost comunicată sentința primei instanțe,

Recurentul-reclamant având cuvântul arată că nu a cunoscut de împrejurarea că recursul trebuia motivat într-un anumit termen. Depune la dosar, în copie, decizia de pensionare nr.-/1.06.2009 din care rezultă că împărțirea s-a făcut la 30 de ani și nu la 29 de ani, așa cum era corect.

CURTEA:

Deliberând asupra recursului civil de față, în baza lucrărilor dosarului reține următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău sub nr-, reclamantul domiciliat în B V,.35,.6.27, județul Bac hemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii cu sediul în B-, județul B pentru a fi obligată să emită o nouă decizie prin care să-i recalculeze pensia în temeiul OUG nr.4/2005 prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani.

În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că a fost pensionat pentru munca depusă și limită de vârstă în anul 1994 prin decizia nr.-/14.11.1994 emisă de fostul Oficiu de Asigurări Sociale si Pensii de Stat și că a avut un stagiu de cotizare în grupa a II-a de muncă de 25 de ani, 8 luni si 13 zile și un altul de 3 ani 7 luni si 7 zile în grupa a III-a de muncă.

Reclamantul a considerat că dreptul la pensie fiindu-i deschis în perioada de aplicare a Legii nr.3/1977 cuprinsă între 01.07.1977-31-03-2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este cel prevăzut în art.14 din Legea nr.3/1977 așa cum s-a statuat prin Decizia nr.40/22.09.2008 pronunțată de Secțiile Unite ale prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general a Parchetului de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, Tribunalul Buzăua constatat că acțiunea reclamantului reprezintă în realitate o contestație a deciziei de recalculare a pensiei și prin sentința civilă nr. 979 pronunțată la data de 26 octombrie 2009, respins-o ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în esență că potrivit deciziei nr--/30.03.1999 privind acordarea pensiei pentru muncă depusă și limită de vârstă depusă la dosar( fila 6) reclamantul a fost pensionat pentru limită de vârstă în anul 1999, an în care condițiile de ieșire la pensie și de calcul al acesteia erau reglementate prin Legea nr.3/1977 înlocuită în anul 2001 cu Legea nr.19/2000.

Prin decizia nr.1-/30.03.1999 s-a stabilit că reclamantul a lucrat 29 de ani 11 luni si 13 zile în grupa a II-a de muncă, totalizând, ca efect al aplicării art.14 din Legea nr.3/1977, o vechime totală în muncă de 49 ani 11 luni și 24 zile în și că pentru fiecare an lucrat în grupa a II-a de muncă se ia în calcul, peste fiecare an lucrat în această grupă, un an și 3 luni.

Potrivit art.8 alin1 din Legea nr.3/1977, în vigoare la data pensionării reclamantului" personalul muncitor care are o vechime în muncă de minimum 30 de ani (bărbații) are dreptul la pensie." astfel că reclamantul care a lucrat în condiții deosebite de muncă încadrate în grupa a II-a de muncă, a beneficiat de ieșirea la pensie înainte ca acesta să aibă vârsta standard de pensionare de 60 ani, având vârsta de 54 ani.

A reținut tribunalul că deși reclamantul a lucrat efectiv 28 ani a beneficiat, în temeiul art.14 din Legea nr.3/1977 de o vechime de 34 de ani, care conform art.16 din Legea nr.3/1977 i-a deschis dreptul la pensie înainte de împlinirea vârstei de 60 ani.

Instanța a constatat că vechimea totală în muncă de 34 ani determinată conform art.14 din Legea nr.3/1977 nu a avut nici un efect cu privire la cuantumul pensiei stabilite prin Decizia nr.-/14.11.1994, care s- făcut după regulile si metodologia prevăzută în Legea nr.3/1977, singura consecință fiind aceea a reducerii vârstei de pensionare.

Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii, în vigoare începând cu 01.04.2001 a stabilit un nou mod de calcul al pensiilor. Astfel art.76 alin.1 din această lege prevede că începând cu data înscrierii la pensie cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare, cu valoarea unui punct de pensie.

Determinarea punctajului mediu anual realizat se face, potrivit art.77 alin1 din Legea nr.19/2000" prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa 3.

În cei privește pe asigurații care au lucrat în condițiile speciale de muncă, alineatul 2 al art.77 din Legea nr.19/2000 statuează că în situația asiguraților prevăzuți la art. 43, la stabilirea punctajului mediu anual se iau în considerare stagiul de cotizare prevăzut în acest articol, respectiv de 20 ani.

Potrivit art.160 alin1 din Legea nr.19/2000 vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la intrarea în vigoare a acestor legi constituie stagiu de cotizare.

Prin Ordonanța de Urgență nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat s-a stabilit, conform art.1, că, pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 01.04.2001, se recalculează în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.

Reclamantului, fiindu-i stabilită pensia anterior datei de 01.04.2001, în baza Legii nr.3/1977 rezultă că recalcularea pensiei i se face potrivit regulilor stabilite prin nr.OUG4/2005

Art.2 alin1 din G nr.4/2005 statuează că recalcularea pensiei se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecărei pensii cu respectarea prevederilor Legii nr.19/2000.

Referitor la determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecărei pensii art.4 alin.2 din G nr.4/2005 prevede că această determinare se face cu respectarea Normelor Metodologice aprobate prin G nr.1550/2004 privind efectuarea operațiilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, potrivit legislației anterioare date de 01.04.2001.

Astfel în conformitate cu art.2 alin.3 din Normele Metodologice aprobate prin G nr.1550/2004 pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-a deschis între 01.07.1977- 31.03.2001 stagiul complet de cotizare, utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr.3/1977.

Potrivit art.41 alin.1 din Legea nr.19/2000" Stagiul complet de cotizare este de 30 ani pentru femei și 35 ani pentru bărbați Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creșterea acestuia pornindu-se de la 25 ani pentru femei si de la 30 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevederilor în anexa 3."

Noțiunea de stagiu complet de cotizare prevăzut în art.41 alin.1 și 4 din Legea nr.19/2000 corespunde noțiunii de vechime în muncă necesară pentru ieșirea la pensie prevăzută în art.8 din Legea nr.3/1977 necesară deschiderii dreptul la pensie pentru limită de vârstă, care era stabilit la 30 de ani pentru bărbați.

Raportat la aceste dispoziții legale, stabilirea stagiului complet de cotizare, în ce-l privește pe reclamant se face potrivit Legii nr.3/1977 în vigoare la data ieșirii acestuia la pensie și acest stagiu este de 30 zile și nu de 20 de ani prevăzut în art.43 alin.1 cu referire la art. 77 alin.2 din Legea nr.19/2000, care se aplică numai celor pensionați după intrarea în vigoare a Legii nr.19/2000, așa cum pretinde reclamantul.

Prima instanță a constatat că în sensul celor reținute s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție în secțiile unite prin Decizia nr.40/2008 admițând recursul în interesul legii și statuând că dispozițiile art.77 alin.2 raportat la art.43 alin1 si 3 din Legea nr.19/2000 se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-a deschis în intervalul 01.07.1977- 31.03.2001 și care și-au desfășurat activitate în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art.14 din Legea nr.3/1977.

Împotriva sentinței primei instanțe a declarat recurs reclamantul (fila 4) fără ca prin cererea de recurs să expună și motivele de nelegalitate sau netemeinicia sentinței.

La termenul de judecată din 19 ianuarie 2010, Curtea a invocat din oficiu excepția nulității recursului pentru nemotivarea acestuia în termenul legal de 15 zile de la data comunicării sentinței și după luarea concluziilor recurentului, analizând-o cu prioritate, conform art.137 alin.1 Cod pr.civilă, constată următoarele:

Potrivit art.306 alin.1 Cod pr.civilă, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termen legal, cu excepția cazurilor prevăzute în alin.2, care statuează că motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbaterea părților.

În conformitate cu art.303 alin.1 Cod pr.civilă, recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs care, în această materie, este de 15 zile de la data comunicării hotărârii pronunțate de instanța de fond.

În cauza de față, recurentului i-a fost comunicată sentința instanței de fond la data de 11.11.2009, așa cum rezultă din dovada de primire de la fila 21 din dosarul primei instanțe, astfel încât ultima zi de motivare a recursului a fost data de 23.11.2009, zi lucrătoare a săptămânii.

Recurentul și-a motivat însă recursul abia la data de 7 decembrie 2009 (filele 9-10) astfel încât Curtea în baza dispozițiilor legale mai sus menționate, va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Constată nulitatea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în B, 5,.35,.6,.27, județ B, împotriva sentinței civile nr.979 din 26.10.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Casa Județeană de Pensii B, cu sediul în B,-, județ B, pentru nemotivarea acestuia în termenul legal.

Irevocabilă.

Pronunțată astăzi, 9 februarie 2010, în ședință publică.

Președinte JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Simona Petruța Buzoianu

--- - --- - -- -

fiind în concediu medical,

prezenta a fost semnată de

Președintele instanței

Grefier

4 ex./4.03.2010

/AF

Trib.B-dosar nr-

G

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Președinte:Vera Andrea Popescu
Judecători:Vera Andrea Popescu, Simona Petruța Buzoianu

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 221/2010. Curtea de Apel Ploiesti