Recalculare pensii. Decizia 185/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 185/AS
Ședința publică din 30 Iunie 2009
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 2: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 3: Maria Apostol
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, cu sediul în C,-, județul C, împotriva sentinței civile nr.43/28.01.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, cu domiciliul în C,-, -.D,.64, județul C, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru recurenta pârâtă d-na consilier juridic, în baza delegației nr.1780/2009 depusă la dosar, iar pentru intimata reclamantă se prezintă dl.avocat în baza împuternicirii avocațiale seria - nr.39785/30.06.2009, depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu disp.art.87 și urm.cod pr.civilă.
Recursul este declarat în termen, motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru.
După referatul grefierului de ședință;
Apărătorul intimatei pârâte depune la dosar întâmpinare, din care un exemplar îl comunică recurentei pârâte, care susține că nu solicită acordarea unui termen pentru a lua cunoștință de conținutul acestei.
Întrebate fiind părțile, acestea declară că nu mai alte cereri prealabile de formulat sau înscrisuri noi de depus, motiv pentru care instanța declară dezbaterile încheiate, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului de față.
Având cuvântul reprezentanta recurentei pârâte solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, cu consecință modificării în tot a sentinței recurate.
Apărătorul intimatei reclamante solicită respingerea recursului declarat de recurenta pârâtă și menținerea hotărârii recurate, pentru motive expuse în întâmpinarea depusă la dosar. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Curtea, cu privire la recursul civil de față;
Casa Județeană de pensii Cad eclarat recurs la 14 martie 2009 împotriva sentinței civile nr.43/28.01.2009 pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În fapt:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Constanța sub nr-, reclamanta - a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C anularea deciziei nr. - emisă de pârâtă și obligarea acesteia să emită o nouă decizie care să aibă în vedere adeverința nr. 889/16.09.2008 emisă de SC SA La cerere a anexat și o notă scrisă în care dezvoltă motivarea acțiunii.
În motivare reclamanta a arătat că în baza OUG nr. 4/2005 a depus la sediul pârâtei cu nr. de înregistrare - adeverința indicată ce atesta veniturile obținute în perioada 1970 -1996, dar care nu a fost avută în vedere.
S-a mai arătat că pârâta a valorificat în mod corect la stabilirea pensiei salariul lunar și sporul de vechime însă nu a avut în vedere sporul de acord global care figurează în adeverința respectivă. În opinia reclamantei, neluarea în calcul a acestor venituri este contrară principiului contributivității consacrat de art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000 față de împrejurarea că angajatorii erau obligați să verse o contribuție de 15% la buget, calculată la câștigul brut realizat, în conformitate du art. 1 din Decretul nr. 389/1972 și față de prevederile art. 78 al.1 din Legea nr. 19/2000.
La cerere s-au anexat copiile adeverinței invocate, a carnetului de muncă, și a bonului de înregistrare a cererii de recalculare la care a făcut referire în acțiune.
Ulterior, reclamanta a depus "precizări și completări" la acțiune arătând că obiectul acțiunii îl constituie cererea de obligare a pârâtei la emiterea unei noi decizii prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă, retroactiv, cu luarea în calcul a tuturor drepturilor salariale, cu caracter permanent, atestate de adeverința invocată în acțiune.
A precizat astfel în mod expres că cererea are ca obiect recalcularea pensiei.
De asemenea, a arătat că potrivit art. 117 al.3 din Legea nr. 57/1974 modul său de retribuire era în acord global, acest mod de salarizare având un caracter permanent și fiind specific activității de proiectare. A arătat de asemenea că acest mod de plată a determinat un venit brut lunar mai mare decât salariul tarifar.
În drept s-au invocat prevederile art. 169, 86 și 87 din Legea nr. 19/2000 și prevederile OUG nr. 4/2005.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, arătând că raportat la adeverința invocată nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 164 al.3 din Legea nr. 19/2000 și ca urmare nu a fost valorificat sporul de acord global. S-a mai arătat că plata CAS și a contribuției la pensia suplimentară nu sunt de natură a atrage fructificarea automată a sumelor primite cu titlu de spor de acord global întrucât plata CAS a fost și este o condiție pentru ca o anumită perioadă de timp să fie considerată stagiu de cotizare. S-a mai arătat că respectiva contribuție la pensia suplimentară a fost calculată și reținută la nivelul salariului tarifar (salariu fix). S-au invocat și prevederile OUG nr. 4/2005 potrivit cu care nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.
Pârâta a anexat copia dosarului administrativ întocmit pentru acordarea pensiei în favoarea reclamantei.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisurile depuse de părți.
Prin sentința civilă nr.43/28.01.2009, Tribunalul Constanța, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII CONSTANTA și a fost obligată pârâta să emită o decizie prin care să se recalculeze pensia pentru limită de vârstă în raport de veniturile atestate prin adeverința nr.889/16.09.2009, cu venită reclamantei începând cu luna octombrie 2008.
A fost obligată pârâta către reclamantă la plata sumei de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
Din copia carnetului de muncă depus la dosar rezultă că reclamanta a fost angajata în cadrul Institutului de ări Județean C și ulterior în cadrul SC SA C în funcția de arhitect proiectant principal.
În adeverința nr. 889/16.09.2008 emisă de SC SA C se atestă faptul că în perioada ianuarie 1970 - decembrie 1996 aceasta a fost retribuita în acord global iar pentru veniturile realizate s-au reținut și virat contribuțiile pentru asigurări sociale și pensie suplimentară. Adeverința evidențiază în mod detaliat veniturile realizate de reclamant în respectiva perioadă.
Este adevărat că la punctul VI din Anexa 1 la OUG nr. 4/2005 se face o mențiune potrivit cu care nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 următoarele: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale; participarea la beneficii a oamenilor muncii din unitățile economice; premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite; recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate; diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare și transfer; drepturile de autor; drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, în cazul desfacerii contractului de muncă; al 13-lea salariu; alte sporuri care nu au avut caracter permanent.
Această enumerare, din modul în care este formulată, rezultă că nu are un caracter exhaustiv ci numai exemplificativ, în sensul că pot exista și alte venituri care nu se iau în calcul la stabilirea pensiei, în măsura în care îndeplinesc aceleași criterii ca și veniturile enumerate.
Din formularea acestei mențiuni rezultă că nu pot fi luate în calcul acele venituri care, pe de o parte, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 și care, pe de altă parte, nu au avut caracter permanent.
Rezultă așadar că dacă anumite venituri au fost avute în vedere de legislația anterioară datei de 1 aprilie 2001 la calcularea pensiei și au avut un caracter permanent, aceste venituri trebuie avute în vedere la stabilirea pensiei și în conformitate cu Legea nr. 19/2000, și nu pot fi incluse între veniturile la care se referă mențiunea de la punctul VI din Anexa 1 la OUG nr. 4/2005, care nu sunt avute în vedere la stabilirea pensiei.
Desigur, nu se poate accepta ca o perioadă în care un asigurat a fost retribuit în acord global să nu fie avută în nici un mod în vedere la stabilirea stagiului de cotizare și implicit a punctajului mediu anual pe baza căruia se determină pensia, întrucât o astfel de concluzie ar contraveni principiului contributivității consacrat de art.2 lit. e din Legea nr. 19/2000 potrivit cu care fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Pe de altă parte, art. 78 al.(1) din Legea nr. 19/2000, stabilește că numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.
Așadar, în măsura în care un anumit venit a avut caracter permanent și ca urmare a constituit baza de calcul pentru contribuțiile de asigurări sociale acesta trebuie avut în vedere la determinarea pensiei în sistemul Legii nr. 19/2000.
De asemenea, mențiunea cuprinsă la punctul VI din Anexa 1 la OUG nr. 4/2005 trebuie interpretată prin raportare la întreg conținutul său.
Astfel, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale, sunt indicate printre sursele unor venituri care nu sunt luate în calcul la determinarea punctajului mediu anual în baza Legii nr. 19/2000 numai pentru că îndeplinesc condițiile enunțate anterior, respectiv nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 și, pe de altă parte, nu au avut caracter permanent.
În cazul reclamantei însă, aceste două condiții nu sunt îndeplinite.
Astfel, veniturile obținute în perioada la care se referă reclamanta nu aveau caracterul unui "spor" astfel cum de altfel greșit este identificat în adeverința eliberată de SC SA
Veniturile obținute de reclamant în acea perioadă erau venituri cu caracter permanent pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale astfel cum atestă emitentul adeverinței.
În acest sens trebuie avute în vedere prevederile legale în vigoare în perioada respectivă și specificul activității desfășurate de reclamant.
Astfel, în conformitate cu art. 117 (3) din Legea nr. 57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii (republicată), în activitatea de proiectare se utiliza cu precădere forma de retribuire în acord global, potrivit căreia un colectiv de proiectanți își asuma răspunderea de a efectua și finaliza o cercetare sau un proiect, într-un anumit termen, pentru care primea o sumă globală, stabilită în contract, în condițiile prevăzute de lege. Personalul care lucra în acord global primea, pe parcursul executării lucrărilor, avansuri lunare reprezentând 80% din retribuția tarifară. cumulate nu puteau fi mai mari de 80% din suma stabilită pe lucrare. La predarea obiectivelor de proiectare, suma totală stabilită pe lucrare se repartiza membrilor colectivului în funcție de contribuția acestora. Din suma cuvenită fiecăruia se reținea o parte de 10%, care se restituia după intrarea în funcțiune a obiectivului respectiv și realizarea indicatorilor tehnico-economici prevăzuți în proiecte sau în documentația tehnică, iar cealaltă parte, de 90%, se plătea după ce în prealabil s-au scăzut avansurile primite, dacă au fost îndeplinite condițiile prevăzute în contract.
Așadar, reclamanta primea în realitate tot salariu dar în altă modalitate de plată, cu un avans lunar de 80% din salariul tarifar și cu plata diferenței la finalizarea lucrării, putând obține la final un venit mai mare ca diferență dintre suma salariilor tarifare și suma cuvenită pentru întreaga lucrare. Având în vedere modul de repartizare a plăților, pe o anumită perioadă de executare a lucrării, cu plata unor sume cu titlu de avans, practic, salariul lunar al reclamantei era media lunară a veniturilor în perioada respectivă, contribuția pentru asigurări sociale fiind corespunzătoare acestei valori.
Diferența dintre suma totală primită pentru o perioadă de activitate (necesară realizării fiecărui proiect) și suma salariilor tarifare, nu constituie un "spor" ci constituie tot parte a salariului pentru care era însă stabilită o modalitate specială de plată în anumite cote procentuale, plățile efectuate de angajator fiind repartizate inegal în perioada de referință.
Mai trebuie avute în vedere și prevederile art.2 din Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat, potrivit cu care contribuția pentru asigurările sociale de stat nu se datora asupra sumelor reprezentând: drepturile plătite asiguraților din fondurile asigurărilor sociale de stat; drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale în cazul desfacerii contractelor de muncă; diurnele de deplasare, detașare și indemnizațiile de transferare; drepturile de autor sau de colaborator extern; retribuțiile pentru executarea de lucrări sau pentru prestarea de servicii pe bază de contracte civile ori pentru alte categorii de lucrări care nu au la bază contracte de muncă reglementate, ca atare, prin legislația muncii; premiile acordate de unitățile economice din beneficiile realizate.
În ceea ce privește veniturile obținute în sistem de acord global nu era prevăzută o astfel de excepție.
Așadar, veniturile realizate de reclamanta în plus față de salariul tarifar nu constituiau un spor cu caracter nepermanent și pentru care nu se achitau contribuții de asigurări sociale.
De altfel, se poate constata din cuprinsul adeverinței prezentate că în unele luni aceasta avea un salariu realizat mai mic decât salariul tarifar, ceea ce corespunde modului de repartizare a plăților făcute de angajator în conformitate cu sistemul de plată în acord global.
Apoi, mai trebuie avut în vedere că potrivit Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială, veniturile obținute în sistemul de salarizare în acord global erau avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie.
Astfel, potrivit art.21 al.1 lit. b din această lege media retribuțiilor tarifare lunare care se lua în considerare la calcularea pensiei se stabilea pentru personalul care lucra în acord, pe baza retribuției tarifare de încadrare, corespunzătoare la 204 ore.
În aceste condiții, reclamanta este îndreptățită să beneficieze de calcularea punctajului mediu anual în concordanță cu veniturile avute și în special în concordanță cu contribuțiile realizate la fondul asigurărilor sociale.
Potrivit art. 169 al. 1 din Legea nr. 19/2000, pensia poate fi recalculată prin adăugarea stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia.
Desigur, această prevedere este aplicabilă și în cazul în care nu s-au valorificat în cadrul unui stagiu de cotizare anumite date cu privire la veniturile reale obținute de beneficiar, fiind vorba de o valorificare incorectă a stagiului de cotizare respectiv.
Reclamanta susține că a depus o cerere pentru valorificarea datelor cuprinse în adeverința nr. 889/16.09.2008 emisă de SC SA C, aceasta fiind înregistrată la Casa Județeană de Pensii C sub nr. -/24.09.2008, împrejurare dovedita prin inscrisul aflat la fila 51 din dosar si necontestată de pârâtă.
Pentru aceste considerente actiunea reclamantei a fost admisa, dispunându-se ca in temeiul art.95 alin. 3 din Legea 19/2000 pensia reclaculata sa se acorde incepand cu luna urmatoarei celei in care a fost inregistrata cererea la institutia parata,respectiv octombrie 2008.
In temeiul art.274 proc.civ. parata a fost obligata la plata catre reclamanta a sumei de 500 lei reprezentand cheltuieli de judecata-onorariu avocat ales.
Critica sentinței prin motivele de recurs a vizat în esență următoarele:
În mod greșit instanța de fond a dispus obligarea recurentei să emită o decizie prin care să se recalculeze pensia în raport de veniturile atestate prin adeverința nr.889/16.09.2009 începând cu luna octombrie 2008.
Urmare depunerii de către reclamantă a adeverinței nr.889/16.09.3008 emisă de SC SA C, a procedat la verificarea datelor înscrise în cuprinsul acesteia, astfel s-a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile art.164 alin.3 din Legea nr.19/2000, potrivit căruia la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile tarifare se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare.
Raportând dispozițiile textului de lege mai sus menționat la precizările din anexa la OUG nr.4/2005 în mod corect recurenta nu a valorificat sporul de acord global.
Astfel, adeverința nr.889/16.09.2008 nu a fost fructificată, deoarece nu sunt considerate sporuri cu caracter permanent și nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie sau după timp, pe baza de tarife sau cote procesuale.
În drept, au fost invocate prevederile art.304/1 cod pr.civilă.
Recursul nu este fondat.
Curtea analizând sentința atacată din perspectiva criticilor formulate prin motivele de recurs, îl va respinge ca nefondat, pentru următoarele considerente de fapt și de drept:
de lege incidente în cauză.
Articolul 164 (3) din Legea nr. 19/2000 modificată și completată dispune: La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. 1 (brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă ) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Anexa la.OUG nr. 4/2005, pct. VI, fraza II "Mențiune" prevede: "Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale. iar la ultima liniuță se inserează "alte sporuri care nu au avut caracter permanent".
Articolul 120 (1) din Legea nr. 57/1974 (în prezent abrogat), dar în vigoare la momentul desfășurării activității și realizării stagiului de cotizare dispunea: "În activitatea de proiectare se va utiliza cu precădere forma de retribuire în acord global".
Articolul 1 din Decretul nr. 389/11 octombrie 1972 prevedea că unitățile socialiste. sunt datoare să verse la bugetul asigurărilor sociale de stato contribuție de 15% din câștigul realizatde personalul lor salariat.
Decizia nr. 736/2006 a Curții Constituționale în analiza excepției de neconstituționalitate a "mențiunii" de la pct. IV din anexa nr.OUG 4/2005 (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 4/4.01.2007) prevede în mod explicit că "verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului mediu anual și dacă sau nu aceste venituri au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete".
În lumina deciziei mai sus redate (în esența ei), Tribunalul a verificat, ținând cont de situația concretă, împrejurarea referitoare la emiterea adeverinței nr.889/16.09.2009 întocmită de "", în care se menționează, prin raportare la dispozițiile nr.OUG 4/2005 că angajatorul a reținut și virat contribuțiile pentru asigurări sociale și pensie suplimentare, contribuții aplicate la întregul venit brut realizat lunar, care include așadar salariul cu sporul de acord global.
Iată deci că nu subzistă critica formulată de recurentă, critică ce s-a constituit de altfel și în unica apărare invocată în fața instanței de fond, Tribunalul apreciind în mod judicios prin raportare la situația de fapt concretă că reclamanta era îndreptățită la recalcularea drepturilor de pensie cu includerea în baza de calcul și a veniturilor menționate în adeverința nr. 889/16.09.2009
Pe cale de consecință, având în vedere dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat, menținând ca legală și temeinică hotărârea pronunțată de Tribunalul Constanța ale cărei considerente și le însușește în totalitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, cu sediul în C,-, județul C, împotriva sentinței civile nr.43/28.01.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, cu domiciliul în C,-, -.D,.64, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 iunie 2009.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond:;
Red.dec.Jud.-/13.07.2009
Tehnored.gref.RD/2ex./13.07.2009
Președinte:Mariana BădulescuJudecători:Mariana Bădulescu, Jelena Zalman, Maria Apostol
