Recalculare pensii. Decizia 2220/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR.2220
Ședința publică din data de 19 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii P, cu sediul în P,-, județul P, împotriva sentinței civile nr.1254 din 9 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-contestator, cu domiciliul ales la Cabinet avocat, cu sediul în B,-, -4D,.1,.2,.9, sector 6.
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii P prin consilier juridic, intimatul-contestator.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că pentru termenul de astăzi, prin intermediul serviciului registratură s-a depus întâmpinare înregistrată sub nr.18296/13.11.2009, formulată de intimatul-contestator.
S-a înmânat reprezentantei legale a recurentei-intimate un exemplar al întâmpinării formulate de intimatul-contestator.
Consilier juridic pentru recurenta-intimată arată că nu mai are cereri de formulat.
Intimatul-contestator învederează instanței că doamna avocat i-a redactat întâmpinarea depusă la dosar însă nu se va prezenta în instanță pentru a-i susține și interesele.
Totodată, arată că alte cereri nu mai are de formulat.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Consilier juridic având cuvântul pentru recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii P, solicită în principal admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii excepției tardivității formulării contestației având în vedere că decizia contestată a fost comunicată intimatului-contestator în anul 2007, iar acesta a formulat contestația cu mult peste termenul de 45 de zile prevăzut de lege.
În subsidiar, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fond respingerea ca neîntemeiată a contestației având în vedere decizia 40 a Înaltei Curți de Casație și Justiție care a reglementat situația privind stagiul de cotizare.
Mai arată că disp.art.3 din Legea 19/2000 se aplică unui număr restrâns de persoane, din trândul acestora nefăcând parte și intimatul-contestator, iar stagiul de cotizare aplicabil intimatului-contestator este de 30 de ani care de altfel a și fost aplicat de recurenta-intimată.
Intimatul-contestator având cuvântul, arată că lucrat în grupa I de muncă, având calitatea de șef district la, ieșind la pensie la data de 21.03.2001.
Solicită respingerea ca nefondat a recursului, menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond, obligarea recurentei-intimate la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin acțiunea civila înregistrată la Tribunalul Prahova sub nr-, contestatorul in contradictoriu cu intimata Casa Judeteana De Pensii P, solicitat instanței ca prin sentința ce o va pronunța să dispună obligarea intimatei să emită o decizie de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă conform dispozițiilor OUG nr.4/2005, în care la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 ani, precum și obligarea la plata diferenței de drepturi de pensie cuvenite la data recalculării.
In motivarea cererii, contestatorul arătat că este pensionat la limită de vârstă în conformitate cu prevederile Legii nr.3/1977, că drepturile inițiale de pensie i-au fost stabilite prin decizia nr.-/22.02.2001 privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă emisă de Oficiul de Pensii P începând cu data de 25.03.2001.
A mai susținut contestatorul că, stagiul complet de cotizare utilizat este de 20 de ani și nu de 30 de ani, cum în mod eronat a stabilit intimata în buletinul de calcul ce a stat la baza deciziei, prin decizia nr.40/22.09.2008 în interesul legii instanța supremă stabilind că sunt aplicabile dispozițiile speciale ale art.14 din Legea nr.3/1977.
Intimata a depus întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității acțiunii, susținând că stagiul complet de cotizare este unul din elementele ce stau la baza recalculării pensiei, iar decizia de pensionare a fost comunicată la data de 19.04.2007, nefiind contestată în termenul legal.
Pe fond, intimata a susținut că la recalcularea pensiei au fost respectate principiile Legii nr.19/2000, iar acest act normativ nu prevede un stagiu complet de cotizare mai mic de 30 de ani pentru bărbații care și-au desfășurat activitatea în grupa I de muncă, cum este și contestatorul.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr.1254 din 9 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, s-a respins excepția tardivității invocată de intimată, s-a admis contestația, a fost obligată intimata să recalculeze pensia contestatorului conform art.14 din Legea nr. 3/1977 și să plătească diferența dintre pensia stabilita anterior și cea recalculată conform art.14 din Legea nr. 3/1977, începând cu data de 02.04.2007 și totodată, s-a respins capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată, ca nedovedit.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în ceea ce privește excepția tardivității, că este neîntemeiată deoarece contestatorul nu a contestat decizia de pensionare emisă la data de 02.04.2007 și comunicată acestuia la data de 19.04.2007, pentru a se avea în vedere termenul de 45 de zile prevăzut de art.87 din Legea nr.19/2000, ci a solicitat recalcularea pensiei conform disp.nr.OUG4/2005 și în lumina Deciziei în interesul legii nr.40/22.09.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pe fondul cauzei, instanța de fond a reținut că, contestatorul a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă prin Decizia nr.-/22.02.2001, începând cu data de 25.03.2001, astfel că i se aplică dispozițiile Legii nr.3/1977, în vigoare la acea dată.
Prin ultima decizie de pensionare din data de 02.04.2007, pensia contestatorului a fost recalculată în conformitate cu dispozițiile nr.OUG4/2005, în conformitate cu principiile Legii nr.19/2000.
Așa cum s-a reținut și prin Decizia nr.40/22.09.2008 pronunțată în interesul legii de instanța supremă, în aplicarea principiului neretroactivității legii, este evident că legea nouă, respectiv Legea nr.19/2000 nu se poate aplica decât persoanelor ale căror drepturi la pensie s-au deschis după data de 1 aprilie 2001, nu și persoanelor pensionate sub imperiul Legii nr.3/1977, așa cum este și contestatorul.
Rezultă așadar că, în ceea ce privește stagiul de cotizare, nu se pot aplica principiile Legii nr.19/2000, așa cum a susținut intimata, ci dispozițiile art.14 din Legea nr.3/1977.
Trebuie remarcat faptul că pentru a reține stagiul de 30 de ani intimata a făcut aplicarea art.8 din Legea nr.3/1977, considerând că stagiul complet trebuie să fie de 30 de ani, însă aceste dispoziții legale nu sunt aplicabile reclamantului pentru motivul că se referă la personalul muncitor care și-a desfășurat activitatea în condiții normale de lucru și nu în condiții speciale, cum este cazul contestatorului.
Așa cum s-a statuat și în decizia în interesul legii mai sus menționată, pentru asigurații care au lucrat în condiții speciale de muncă și ale căror drepturi la pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediul anual este cel reglementat de art.14 din Legea nr.3/1977.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Sub un prim aspect, recurenta a invocat faptul că în mod greșit prima instanță a respins excepția tardivității contestației în raport de disp. art.87 și 88 din Legea nr.19/2000. A arătat recurenta că în fapt reclamantul a contestat decizia nr.-/02.04.2007 prin care a fost recalculată pensia de asigurări sociale, decizia fiindu-i comunicată acestuia la data de 19.04.2007, iar acțiunea a fost înregistrată la instanță la data de 09.03.2009, deci, cu depășirea termenului de 45 zile prevăzut de lege, decizia fiind astfel definitivă pentru că nu a fost contestată în termen.
Invocând cazul de recurs prev.de art.304 și art.3041, cod pr.civ. recurenta a susținut că instanța de fond a dat o greșită interpretare actelor normative incidente în cauză deoarece legiuitorul a prevăzut, în situația pensiilor pentru limită de vârstă stabilite între 1 iulie 1977-31 martie 2001, un stagiu complet de cotizare de 25 ani pentru femei și 30 ani pentru bărbați, condiții speciale de pensionare cu reducerea stagiului de cotizare având doar anumite categorii socio-profesionale stabilite prin anumite acte normative(zona I și II de radiații, persoanele cu handicap, personalul navigant și cel artistic).
Recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței și respingerea acțiunii reclamantului ca neîntemeiată, pensia acestuia fiind corect recalculată.
Legal citat, intimatul reclamant a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
Curtea, verificând sentința recurată, prin prisma criticilor aduse, a dispozițiilor legale incidente în cauză și mijloacelor de probă administrate, dar și sub toate aspectele, astfel cum impune art.3041cod pr.civ. constată că recursul este fondat și urmează a fi admis ca atare, pentru considerentele care succed:
Curtea reține că în ceea ce privește termenul de contestare a deciziei de recalculare a pensiei, instanța de control apreciază ca nefondată critica vizând excepția tardivității întrucât intimatul nu a solicitat constatarea nulității deciziei de pensie, ci a solicitat recalcularea pensiei sale, nefiind aplicabile în acest sens dispozițiile art.87 din Legea nr.19/2000 cu privire la termenul de contestare de 45 zile de la comunicarea sentinței.
Pe fondul cauzei, Curtea reține că prin Decizia în interesul legii nr.40 din 22 septembrie 2008 a Secțiilor Unite ale ICCJ s-a decis că ispozițiile art. 77 alin. (2) raportat la art. 43 alin. (1) și (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
În considerentele acesteia s-a arătat că pentru persoanele pensionate în baza Legii nr. 3/1977 stagiul de cotizare, în vederea determinării punctajului mediu,este cel prevăzut de legea în vigoare la data pensionării.
În acest sens s-a reținut că, pentru persoanele pensionate sub imperiul Legii nr. 3/1977, drepturile de pensie se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual, astfel cum se dispune prin art. 2 alin. (1) din Normele metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, norme aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004.
Potrivit acestor norme, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă, prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunii de evaluare.
De asemenea, alin. (3) al aceluiași articol prevede că, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
Prin urmare, singurele facilități oferite de Legea nr. 3/1977 persoanelor care au lucrat în grupa I sau II de muncă sunt acordarea sporului de grupă și posibilitatea pensionării înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, dispozițiile art. 14 din acest act normativ neavând semnificația reducerii stagiului de cotizare utilizat la recalcularea pensiei.
Ca atare, este lipsită de relevanță împrejurarea că, potrivit dispozițiilor art. 43 și art. 77 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, stagiul de cotizare complet a fost stabilit la 20 de ani pentru aceste grupe de muncă.
Prin aceeași decizie, care este obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă, s-a mai constatat că pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977 iar prin data deschiderii dreptului la pensie se înțelege data la care persoana în cauză a fost înscrisă la categoria de pensie de care beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunilor de evaluare (art. 3 din normele metodologice).
Numai asigurații care și-au desfășurat activitatea îngrupe specialede muncă, determinate ca atare prin ordine ale Ministerului Sănătății, și ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 iulie 1977-31 martie 2001au beneficiat atât de reducerea vârstei legale de pensionare, cât și de majorarea vechimii în muncă, deci a perioadei de contribuție, denumită în actuala reglementare stagiu de cotizare și este stabilit de art. 14 din Legea nr. 3/1977.
În raport de această dezlegare, Curtea constată că soluția primei instanțe este greșită fiindcă reclamantul căruia i s-a deschis dreptul la pensie în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001, nu și-a desfășurat activitatea îngrupe specialede muncă, pentru care sunt incidente acte normative cu caracter special((zona I și II de radiații, persoanele cu handicap, personalul navigant și cel artistic) și drept urmare a beneficiat de dispozițiile Legii nr.3/1977 în sensul facilităților acordate de acest act normativ persoanelor care au lucrat în grupa I sau II de muncă adică:
-acordarea sporului de grupă și
-posibilitatea pensionării înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare.
ajorarea vechimii în muncă, deci a perioadei de contribuție, denumită în actuala reglementare stagiu de cotizare și respectiv reducerea acestuia la 20 ani, pe care a reclamat-o intimatul, iar prima instanță a considerat-o îndreptățită, nu este un beneficiu pe care Legea nr.3/1977 l-a acordat decât categoriilor socio-profesionale arătate în actele normative cu caracter special, astfel cum au fost nominalizate de recurentă și în care nu se încadrează reclamantul care a lucrat la așa cum rezultă din actele dosarului, iar pentru această activitate desfășurată în grupa I de muncă i-a fost stabilit atât sporul de grupă cât și dreptul de a se pensiona înaintea împlinirii vârstei standard, având în vedere că este născut la data de 21 martie 1951 (fila 19 dosar fond).
În aceste circumstanțe, Decizia în interesul legii nr.40/2008 a ICCJ a fost greșit interpretată și aplicată de prima instanță, ceea ce impune admiterea recursului, conform art.312 cod pr.civ. și modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantului ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii P, cu sediul în P,-, județul P, împotriva sentinței civile nr.1254 din 9 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-contestator, cu domiciliul ales la Cabinet avocat, cu sediul în B,-, -4D,.1,.2,.9, sector 6 și în consecință:
Modifică în parte sentința și pe fond, respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 19 noiembrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.MI
5 ex./16.12. 2009
dosar fond- -- Tribunalul Prahova
judecători fond-; -
operator de date cu caracter personal;
număr notificare 3120/2006
Președinte:Ioana Cristina ȚoluJudecători:Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina
