ARTICOLUL 128 Folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie Instanţele judecătoreşti Autoritatea judecătorească

ARTICOLUL 128

Folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie

(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba română.

(2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice.

(3) Modalităţile de exercitare a dreptului prevăzut la alineatul (2), inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiţiei şi să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi.

(4) Cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.

Comentarii despre ARTICOLUL 128 Folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie Instanţele judecătoreşti Autoritatea judecătorească

sonia ivan 4.07.2012

I. Limba română - limbă oficială. S-a explicat deja că, potrivit art. 13 din Constituţie, în România limba oficială este limba română. Acest principiu general, constituţional, este reluat şi în alte articole, ca de exemplu în art. 32 alin. (2) privind dreptul la învăţătură. în mod firesc principiul interesează justiţia condusă de reguli precum publicitatea, oralitatea dezbaterilor, contradictorialitate etc. Apoi formalismul justiţiei şi deplasarea proceselor (şi, deci, a dosarelor) pe etajele construcţiei puterii judecătoreşti impun reguli cu privire la limbă injustiţie.

în mod firesc, alin.

Citește mai mult

(1) al articolului comentat stabileşte că procedura judiciară se desfăşoară în limba română. Acest alineat comandă conţinutul şi interpretarea întregului articol.

II. Dreptul de folosire a limbii materne şi a interpretului. Este îndeobşte ştiut însă că justiţiabilii pot fi cetăţeni români de naţionalitate română, dar şi cetăţeni români de alte naţionalităţi. Or, potrivit chiar literei şi spiritului Constituţiei, aceştia sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, iar o dimensiune a acestei egalităţi este tocmai egalitatea de şanse. Apoi, Constituantul a dorit să facă o distincţie între aceşti cetăţeni şi străinii sau apatrizii care, fiind rezidenţi în România, devin, eventual, şi justiţiabili.
Pentru prima categorie - cetăţeni români de altă naţionalitate - textul constituţional stabileşte că au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice. Este misiunea legiuitorului ca să identifice cele mai bune reguli care să detalieze corect situaţiile şi să facă aplicabilă şi regula de la alin. (1), în sensul căreia procedura judiciară se desfăşoară în limba română. Mai mult, în sensul alin. (3), aceste detalieri, inclusiv folosirea interpreţilor şi a traducerilor, nu trebuie să împiedice buna administrare a justiţiei şi nu trebuie să implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi.

în situaţia celor din a doua categorie, străinii şi apatrizii, care nu cunosc limba română, se poate apela la un interpret. în fine, pentru procesele penale utilizarea interpretului este gratuită.

Putem constata că textul constituţional este redactat într-un frumos limbaj european.

Răspunde