ARTICOLUL 129 Folosirea căilor de atac Instanţele judecătoreşti Autoritatea judecătorească

Căi de atac. Este îndeobşte ştiut şi acceptat că cei nemulţumiţi de o hotărâre judecătorească au, şi trebuie să aibă, dreptul de a cere şi a obţine revederea cauzei de către o altă instanţă judecătorească decât cea care a pronunţat-o.

Aceasta se poate realiza prin intermediul căilor de atac, care, de regulă, sunt apelul şi recursul.

Acest lucru este permis de art. 129, numai că el trimite la lege cât priveşte nominalizarea căilor de atac, stabilind că pot utiliza aceste căi atât părţile din proces, interesate, cât şi Ministerul Public.

Câteva explicaţii sunt pertinente, mai ales că art. 129 a

Citește mai mult

fost invocat de mai multe ori ca motiv de neconstituţionalitate a unor prevederi legale. Astfel, Curtea Constituţională a decis că această normă constituţională nu poate fi interpretată în sensul că ar garanta tuturor părţilor din proces accesul la toate căile de atac, ci are doar semnificaţia unei reglementări precise a modalităţilor concrete în care căile de atac vor fi exercitate. De asemenea, a decis Curtea, accesul la justiţie nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac, deoarece competenţa şi procedura sunt stabilite de lege. Ca atare legiuitorul este liber să amenajeze regimul juridic al căilor de atac, ordinare şi extraordinare, fară temerea de a încălca vreo regulă constituţională. El poate să organizeze tot atâtea grade de jurisdicţie câte consideră necesare unei bune administrări ajustiţiei.

Căile de atac şi mai ales numărul şi denumirea lor nu pot fi confundate cu gradele de jurisdicţie.

Cât priveşte gradele de jurisdicţie se impun aici câteva precizări şi anume: nu există un principiu constituţional al dublului grad de jurisdicţie; reglementările internaţionale în materie impun dublul grad de jurisdicţie dar numai în materie penală (Protocolul nr. 7 la Convenţia europeană); gradele de jurisdicţie determină structura instanţelor judecătoreşti, eventual „ierarhia" lor, în exercitarea controlului asupra hotărârilor judecătoreşti.