ARTICOLUL 37 Dreptul de a fi ales Drepturile şi libertăţile fundamentale

CAPITOLUL II
Drepturile şi libertăţile fundamentale

ARTICOLUL 37

Dreptul de a fi ales

(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).

(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre ARTICOLUL 37 Dreptul de a fi ales Drepturile şi libertăţile fundamentale




Constantin 11.06.2023
Este adevărat ce spune ar.37 din constituție cu dreptul de a fi ales dar referitor la studii nu se specifică nimic.As dori să știu ce studii trebuie sa ai pentru funcția de primar,deputat,senator?
Răspunde
Didos 5.05.2023
Minunata lege , daca ar fi respectata ! Numai ca noi traim in Romania ! Articolul 27 paragraful 5 spune ca cei ce candideaza la alegerile prezidentiale , trebuie sa declare pe propria raspundere ca nu a fost angajat al Securitatii si nici colaborator al acesteia. Nu-i asa ca suna minunat, chiar exceptional ! Pai , noi am avut un presedinte pe doua mandate , care s-a dovedit , mai tarziu , in justitie, ca a fost colaborator si ciripitor la Secu. Care au fost consecintele pentru declaratie pe proprie raspundere mincinoasa ? A fost,cumva, trimis in judecata pentru ca a ajuns Presedinte , in mod
Citește mai mult fraudulos, pe baza unei declaratii mincinoase ? Cucu ! Deci , minunata este legea , dar complect inutila. Cine a luat teapa ? Amaratul de popor roman ! Asta-i tara! Astai democratia romaneasca!
Răspunde
sonia ivan 4.07.2012
I. Caracterizare. Cel de-al doilea drept fundamental exclusiv politic de tradiţie, respectiv dreptul de a fi ales, este reglementat în Constituţie la art. 37. Fiind vorba de un drept prin care cetăţenii pot participa la guvernare, şi el revine doar unei categorii precis delimitate de subiecte de drept. Din analiza dispoziţiilor constituţionale rezultă că un cetăţean poate fi ales ca deputat, senator, şef de stat sau în alte organe reprezentative dacă are drept de vot şi dacă îndeplineşte şi celelalte condiţii stabilite de constituant. Adăugarea unor condiţii suplimentare decât cele prevăzute
Citește mai mult pentru dreptul de vot se motivează prin importanţa acestor demnităţi publice, prin rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului, prin ideea unei reprezentări responsabile şi eficiente care presupune un grad sporit de maturitate politică şi civică, o onorabilitate mai strictă.

II. Regim juridic. O primă condiţie pentru a avea dreptul de a fi ales constă în îndeplinirea condiţiilor prevăzute pentru dreptul de vot. La acestea, se adaugă cumulativ şi cele prevăzute de art. 16 alin. (3), potrivit cărora cetăţeanul trebuie să aibă domiciliul în ţară şi cetăţenia română. Aceste prevederi au suferit şi ele modificări, în urma revizuirii constituţionale, condiţia referitoare la exclusivitatea cetăţeniei române nemaifiind reţinută. Prin urmare, şi cetăţenii care au dublă cetăţenie pot fi aleşi în autorităţile publice reprezentative române.

O altă condiţie constituţională pentru a fi ales este ca persoanei să nu-i fie interzisă asocierea în partide politice, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (3). Potrivit acestuia, nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite de lege. Motivaţia textului constituţional este relativ evidentă şi ea ţine de necesitatea de a avea alegeri libere şi corecte, aşa cum se precizează şi în art. 2 din Constituţie, în urma revizuirii. Trebuie precizat însă că aceste persoane nu pot fi alese, dar limitarea funcţionează doar pe perioada cât persoana ocupă una din funcţiile nominalizate în art. 40 alin. (3). Dacă una din aceste persoane doreşte să candideze în alegeri, ea o poate face, dacă în prealabil demisionează din funcţia pe care o are, iar demisia trebuie să fie dovedită cu ocazia înregistrării candidaturii.

în fine, Constituţia pune şi limite minime de vârstă. Dacă pentru dreptul de vot limita minimă este de 18 ani, pentru dreptul de a fi ales, pretutindeni în lume, această limită este substanţial mai ridicată. Explicaţia se regăseşte în importanţa acestor demnităţi publice, în marea responsabilitate ce revine celor desemnaţi să guverneze, responsabilitatea care-şi găseşte suport de credibilitate şi în maturitatea şi experienţa practică a candidaţilor. De aceea art. 35 din Constituţie stabileşte trei limite minime de vârstă pentru cei care candidează şi deci pot fi aleşi şi anume: 23 de ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, pentru cei care candidează pentru Camera Deputaţilor sau organele locale; 33 de ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv pentru cei care candidează pentru Senat; şi 35 de ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv pentru cei care candidează pentru funcţia de Preşedinte al României. Revizuirea Constituţiei din 2003 a introdus o diferenţiere între vârsta minimă pentru dreptul de a fi ales în Senat şi cea prevăzuta pentru funcţia de Preşedinte, în general în lume coborârea vârstei minime pentru exercitarea drepturilor electorale fiind considerată ca o dovadă a tendinţei generale de accentuare a caracterului democratic al alegerilor.

III. Sancţiuni. Cele de mai sus fiind condiţii constituţionale de eligibilitate, îndeplinirea lor trebuie verificată cu mare atenţie, încă de la propunerea şi înregistrarea candidaturilor în alegeri. Orice nesocotire a acestor condiţii atrage nulitatea alegerii, de aceea înregistrarea candidaturilor trebuie făcută numai cu verificarea atentă a îndeplinirii condiţiilor legale.
Răspunde
Liber cugetator 5.02.2017
Ce imi garanteaza mie ca o varsta inaintata este alegerea corecta?
De ce nu se elaboreaza un set de teste psiho moral nationale si pentru votanti dar si pentru cei alesi?
Răspunde
Dura Mater 3.04.2019
Care e alegerea "corecta"? Cine stabileste care e corecta?
Tu ceri garantii, dar oferi vreuna?
Varsta minima garanteaza un minim de dezvoltare a creierului, un minim de scolarizare si un minim de experieta de viata.
Testele astea ofera vreo garantie? Ai auzit de militari sau politisti care s-au sinucis sau au omorat pe altiii desi acolo se dau teste?
Mai cugeta.
Răspunde