ARTICOLUL 36 Dreptul de vot Drepturile şi libertăţile fundamentale
| Comentarii |
|
CAPITOLUL II
Drepturile şi libertăţile fundamentale
Drepturile şi libertăţile fundamentale
ARTICOLUL 36
Dreptul de vot
(1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.
(2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.
| ← ARTICOLUL 35 Dreptul la mediu sănătos Drepturile şi... | ARTICOLUL 37 Dreptul de a fi ales Drepturile şi libertăţile... → |
|---|
de domiciliu in Germania.Consider ca astfel mi sa luat dreptul la vot garantat de Constitutie. Am dreptate ?
Citește mai mult
obligativitatea votului, în general, a fost eliminată în toate legislaţiile europene şi reintroducerea lui la nivelul Constituţiei ar fi avut semnificaţia unei evoluţii negative.Denumirea acestui drept fundamental necesită unele precizări, căci unele legi fundamentale îl consacră şi cu denumirea de drept de a alege.
Fără a intra în prea multe detalii şi explicaţii privind terminologia juridică şi sursele doctrinare sau legislative ale unuia sau altuia dintre textele constituţionale, trebuie totuşi să
Citește mai mult
remarcăm că într-un limbaj riguros ştiinţific există deosebiri între alegere şi votare. Astfel, se foloseşte termenul alegere atunci când cetăţenii aleg membrii unei autorităţi publice. Dreptul de a alege poate fi considerat un drept complex, care conţine elemente constituţionale (votul cu toate trăsăturile sale) şi elemente de nivelul legii, de natura reglementărilor constituţionale fiind doar votul (sau dreptul de vot). în schimb, se utilizează termenul de vot atunci când cetăţenii se pronunţă pentru sau contra unei reguli sau hotărâri, existând sinonimie între votare şi referendum.II. Titularii dreptului. Trebuie precizat că dreptul de vot are ca titulari doar pe cetăţenii români, numai aceştia putând să participe nemijlocit la exercitarea puterii statale şi la desemnarea autorităţilor reprezentative ale statului. Revizuirea Constituţiei din 2003 a făcut posibilă exercitarea dreptului de a alege şi de către cetăţenii Uniunii Europene, rezidenţi în România, în condiţiile art. 16 alin. (4), însă doar în cadrul alegerilor pentru desemnarea autorităţilor administraţiei publice locale, alegeri prin care nu se exprimă suveranitatea de stat.
III. Trăsături. Regim juridic. Reglementarea dreptului de vot din Constituţia României reflectă trăsăturile votului, aşa cum sunt ele exprimate în primul alineat al art. 62 din Legea fundamentală. Astfel, în România, votul este universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Cetăţeanul român poată participa la vot dacă a împlinit vârsta de 18 ani cel mai târziu până în ziua alegerilor inclusiv, dacă este în deplinătatea facultăţilor mintale şi are aptitudinea morală de a vota. Vârsta minimă de 18 ani permite o largă participare la vot a tinerilor, ea fiind vârsta la care o persoană are maturitatea politică necesară exercitării dreptului de vot. La această vârstă persoana capătă capacitatea electorală care este un aspect al capacităţii de drept constituţional. Deplinătatea facultăţilor mintale este o condiţie firească, elementară şi de aceea Constituţia nu acordă drept de vot debililor ori alienaţilor mintal puşi sub interdicţie. Astfel se realizează o dublă protecţie juridică, atât a persoanelor în cauză, cât şi a întregii societăţi, actul votării implicând responsabilitatea alegerii făcute. Cât priveşte aptitudinea morală de a vota, Constituţia stabileşte că nu o au persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale. Putem observa că în România votul este cu adevărat universal, condiţiile cerute de lege fiind fireşti, minimale şi rezonabile.
IV. Limite. Faţă de această redactare a textului constituţional, ar putea fi ridicate două probleme juridice: una privind persoanele arestate preventiv şi alta privind persoanele aflate în executarea unei pedepse privative de libertate. Cu privire la prima categorie de persoane va trebui să observăm că nici un impediment legal sau practic nu există în calea exercitării dreptului de vot. în baza art. 23 alin. (11), aceste persoane se bucură de prezumţia de nevinovăţie şi, prin urmare, de deplinătatea exercitării drepturilor lor politice şi civile. Ca atare, pentru aceste persoane, în măsura în care ele îndeplinesc şi celelalte condiţii stabilite prin art. 36 din Constituţie, legea electorală trebuie să creeze condiţiile exercitării dreptului de vot. în schimb, pentru persoanele care se află în executarea unei pedepse privative de libertate soluţia nu poate fi aceeaşi. Dificultăţi de ordin practic şi juridic pledează pentru soluţia suspendării exerciţiului dreptului de vot în asemenea cazuri, având în vedere şi prevederile art. 53 din Legea fundamentală.