Art. 324 cod procedura civila Revizuirea hotărîrilor

Art. 324

(1)Termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti:

1.în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 şi 7 alin. (1), de la comunicarea hotărârii definitive, iar când hotărârile au fost date de instanţe de recurs după evocarea fondului, de la pronunţare; pentru hotărârile prevăzute la punctul 7 alin. (2) de la pronunţarea ultimei hotărâri;

2.în cazul prevăzut de art. 322 pct. 3, de la cel din urmă act de executare;

3.în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 4, din ziua în care partea a luat cunoştinţă de hotărârea instanţei penale de condamnare a judecătorului, martorului sau expertului ori de hotărârea care a declarat fals înscrisul. În lipsa unei astfel de hotărâri, termenul curge de la data când partea a luat cunoştinţă de împrejurările pentru care constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, dar nu mai târziu de trei ani de la data producerii acestora;

4.în cazurile prevăzute la art. 322 pct. 5, din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă ori, după caz, din ziua în care partea a luat cunoştinţă de hotărârea desfiinţată sau modificată pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere;

5.în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 6, de la comunicarea hotărârii definitive făcută statului ori celorlalte persoane de drept public sau de utilitate publică, sau de la întoarcerea dispărutului ori de la dobândirea capacităţii; în aceste din urmă două cazuri termenul fiind de 6 luni.

(2)În cazul art. 322 pct. 8 termenul de revizuire este de 15 zile şi se socoteşte de la încetarea împiedicării.

(3)Pentru motivele prevăzute la art. 322 pct. 9 şi 10, termenul este de 3 luni de la data publicării hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv a deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Legea 177/2010 - pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României din 28 septembrie 2010, Monitorul Oficial 672/2010;

OUG 58/2003 - privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 25 iunie 2003, Monitorul Oficial 460/2003;

OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;

Legea 59/1993 - pentru modificarea Codului de procedură civilă, a Codului familiei, a Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 şi a Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi din 23 iulie 1993, Monitorul Oficial 177/1993;

Comentarii despre Art. 324 cod procedura civila Revizuirea hotărîrilor

irina.bianca 8.01.2013

Practică juridică

I. Termenul

1. O.G. nr. 13/1998. Sub imperiul dispoziţiilor art. O.G. nr. 13/1998 termenul de exercitare a căii de atac a curs, în toate cazurile, de la data comunicării hotărârii, iar nu de la data comunicării considerentelor. Data comunicării considerentelor hotărârii avea relevanţă numai pentru motivarea cererii, şi nu pentru exercitarea căii de atac. Hotărârea nu rămâne definitivă la data comunicării considerentelor. Cererea de revizuire depusă în termenul de o lună de la data comunicării considerentelor hotărârii definitive este tardivă (C.A. Bucureşti, secţia a IV-a

Citește mai mult

civilă, decizia nr. 1267/2002);

2. Contrarietate de hotărâri. 1) Termenul de introducere a cererii de revizuire pentru contrarietate de hotărâri, în cazul în care ultima hotărâre este a instanţei de recurs, curge de la pronunţarea acestei hotărâri (Trib. Suprem, colegiul civil, decizia nr. 2224/1956, în C.D. 1956, p. 304);

2) în cazul prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună şi curge de la pronunţarea ultimei hotărâri, indiferent dacă partea a fost sau nu prezentă la dezbateri sau la pronunţare (C.S.J., secţia civilă, decizia nr. 5306/2001, în BJ. - Bază de date);

3. înscris nou. 1) Momentul de la care începe să curgă termenul de revizuire pentru cazul prevăzut de art. 322 pct. 5 C. proc. civ. este „ziua în
de revizuire

care s-a descoperit înscrisul", iar raţiunea fixării acestuia este prezumţia că, la data „descoperirii" lui, partea a luat cunoştinţă de conţinutul acelui înscris, fiind logic ca numai de la momentul la care cunoaşte cuprinsul înscrisului nou părţii să i se deschidă calea formulării cererii de revizuire.

înscrisul nou îl poate constitui hotărârea unei instanţe de recurs, hotărâre care, nefiind supusă căilor ordinare de atac, nu se comunică părţilor în litigiu, astfel încât acestea nu pot lua cunoştinţă de conţinutul hotărârii pe calea obişnuită a comunicării actelor de procedură, în mod obiectiv, acest conţinut nu poate fi cunoscut nici la data pronunţării hotărârii, redactarea deciziei intervenind ulterior pronunţării. De altfel, nu există obligaţia părţii de a asista la pronunţarea hotărârii, niciun text legal neprevăzând

o asemenea obligaţie, mai mult chiar, dispoziţiile procedurale permiţând judecarea pricinii în lipsa părţilor legal citate. în consecinţă, neexistând obligaţia de a participa la judecată, nu poate exista obligaţia de a participa la pronunţarea hotărârii. Prin urmare, momentul de la care începe să curgă termenul prevăzut de art. 324 C. proc. civ. este acela de la care partea a luat cunoştinţă de conţinu-tul (considerentele) hotărârii care constituie înscrisul nou pe care se întemeiază cererea de revizuire, şi nu acela la care s-a pronunţat hotărârea respectivă (C.A. Bucureşti, secţia a IV-a civilă, decizia nr. 1322/2002, în C.P.J.C. 2001-2002, p. 544);

2) Conform art. 324 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., termenul de o lună pentru cererea de revizuire curge din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă.

Prin noţiunea de „descoperire" legiuitorul vizează momentul cunoaşterii existenţei înscrisului şi, nu mai puţin, a conţinutului acestuia. în principiu, relevarea conţinutului are loc la data luării la cunoştinţă despre existenţa înscrisului, însă este posibil ca cele două împrejurări să se producă în momente distincte, situaţie ce este întrunită în cauză (C.A. Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, decizia nr. 263/R/2005, în C.P.J. în materie civilă pe 2005, p. 141);

4. Incapabil. Cu privire la termenul în care a fost exercitată calea de atac a revizuirii, urmează să se aprecieze ca neîntemeiată excepţia de tardivitate, având în vedere, că potrivit art. 324 pct. 5 C. proc. civ., formularea cererii de revizuire pentru ipoteza incapabililor prevăzută de art. 322 pct. 6 C. proc. civ. este de 6 luni de la dobândirea capacităţii, iar nu deo lună de la comunicarea hotărârii către autoritatea tutelară, cum s-a susţinut.

în speţă, revizuienta (născută la 12.08.1986) nu a dobândit capacitate deplină de exerciţiu, aşa încât declararea căii de atac de către aceasta s-a făcut mai înainte de a începe să curgă termenul de revizuire aşa cum este el reglementat de dispoziţiile art. 324 pct. 5 C. proc. civ. (C.A. Bucureşti, secţia a IV-a civilă, decizia nr. 319/2002);

II. Constituţionalitate

5. Accesul liber la justiţie. Dreptul la apărare. Instanţele judecătoreşti.

Art. 324 alin. (1) pct. 1 este constituţional în raport cu dispoziţiile art. 21, art. 24 şi art. 125 alin. (3) [art. 126 alin. (2) în urma republicării - n.a.] din Constituţie. Legiuitorul nu a înţeles să stabilească un tratament discriminatoriu, ci un regim legal de procedură diferit, care decurge din existenţa unor faze procesuale diferite şi corespunde unor dispoziţii legale care reglementează aceste etape, în aceste condiţii, părţilor interesate nu li se încalcă accesul liber la justiţie, atâta vreme cât pot sesiza instanţele judecătoreşti în termen legal cu cererea de revizuire. De asemenea, ca urmare a dispoziţiilor art. 326 C. proc. civ., text cu care art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. se coroborează, procedura de judecată a cererii de revizuire asigură inclusiv dreptul de apărare al părţilor pe tot parcursul judecării sale (C.C., Decizia nr. 114/2000, M. Of. nr. 344 din 25 iulie 2000);

6. Dreptul la un proces echitabil.

1) Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., Curtea Constituţională a constatat concordanţa acestora cu prevederile Legii fundamentale (art. 16,

21, 24, 124 şi 129), precum şi cu cele cuprinse în Convenţia europeană a drepturilor omului.

Termenul de o lună, în care se poate formula cerere de revizuire împotriva unei hotărâri judecătoreşti pronunţate de instanţa de recurs după evocarea fondului, este socotit de la momentul pronunţării respectivei hotărâri, indiferent de momentul când partea interesată a luat cunoştinţă de motivele hotărârii atacate, iar acest fapt nu este de natură a încălca sau restrânge niciun drept procesual al părţii.

Astfel, de principiu, hotărârea atacată prin intermediul revizuirii nu este criticată în raport de materialul dosarului existent la data pronunţării acelei hotărâri, ci numai pe baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanţa de judecată la data pronunţării. De aceea, formularea şi motivarea unei cereri de revizuire nu depind în mod direct de cunoaşterea argumentării instanţei care a stat la baza pronunţării hotărârii atacate şi, pentru aceleaşi raţiuni, nu
îngrădesc dreptul la apărare sau liberul acces la justiţie al revizuientului (C.C., Decizia nr. 353/2006, M. Of. nr. 462 din 29 mai 2006).

2) Insuficienta diligentă, nepriceperea sau lipsa de solicitudine a personalului instanţei, din cauza căruia persoana interesată nu a putut intra în posesia hotărârii atacate în interiorul termenului de revizuire, reprezintă situaţii de fapt care nu pot fi imputabile reglementării criticate. Obligaţia părţilor de a-şi exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 paragraful

1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune administrări a justiţiei, precum şi necesităţii aplicării şi respectării drepturilor şi garanţiilor procesuale ale părţilor (C.C., Decizia nr. 235/2003, M. Of. nr. 550 din 3 7 iulie 2003).

Răspunde