Art. 42 cod procedura civila Folosinţa şi exerciţiul drepturilor procedurale
| Comentarii |
|
Capitolul I
Folosinţa şi exerciţiul drepturilor procedurale
Folosinţa şi exerciţiul drepturilor procedurale
Art. 42
Persoanele care nu au exerciţiul drepturilor lor nu pot sta în judecată decât dacă sunt reprezentate, asistate ori autorizate în chipul arătat în legile sau statutele care rânduiesc capacitatea sau organizarea lor.
| ← Art. 41 cod procedura civila Folosinţa şi exerciţiul... | Art. 43 cod procedura civila Folosinţa şi exerciţiul... → |
|---|
Altfel spus, în aceeaşi măsură în care exercitarea unui drept subiectiv material, substanţial, presupune ca titularul său să aibă capacitatea de a exercita acel drept, în aceeaşi măsură, de regulă, acţiunea în justiţie nu este admisibilă dacă reclamantul nu are capacitatea de a sta în justiţie.
Se poate însă întâmpla ca o persoană să aibă capacitatea de folosinţă dar să nu aibă capacitatea de exerciţiu. Această situaţie este rezolvată
Citește mai mult
prin măsurile instituite de art. 42.2.Reprezentarea intervine în privinţa persoanelor fizice lipsite de capacitate de exerciţiu. Acestea nu stau personal în proces, ci prin reprezentanţii lor legali.
3. Asistarea este necesară pentru ocrotirea intereselor persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă. Minorul între 14-18 ani va fi citat şi va sta personal în proces, dar va fi asistat de părinţi sau, în lipsa acestora de tutore care, pentru a-i întregi capacitatea semnează alături de minor cererile adresate instanţei. Tocmai de aceea, părinţii sau tutorele trebuie citaţi la judecarea cauzei.
Dacă pe parcursul procesului copilul împlineşte vârsta de 14 ani, reprezentarea se transformă în asistare şi minorul va trebui citat personal, alături de părinţi sau tutore care din acest moment nu îl mai reprezintă, ci doar îl asistă.
în litigiile ce izvorăsc din contractul de muncă se citează numai minorul personal şi tot el efectuează exclusiv actele de procedură.
„Asistarea" minorului este asigurată de către ocrotitorul legal. Ea nu se confundă cu asistarea părţii de către avocat, care se realizează în cadrul asistenţei juridice sau a asistenţei judiciare, după caz.
4. Autorizarea intervine atunci când reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exerciţiu sau ocrotitorul legal al celui cu capacitate de exerciţiu restrânsă face acte procesuale de dispoziţie.
în aceste cazuri, pentru renunţarea valabilă la judecată sau la dreptul subiectiv, pentru achiesare sau încheierea unei tranzacţii, este necesară autorizarea organului competent, de regulă autoritatea tutelară.
Autorizarea trebuie să fie anterioară săvârşirii actului. în cazul în care în mod eronat instanţa a luat în considerare un act de dispoziţie săvârşit în lipsa autorizării prealabile, actul este lovit de nulitate. Sancţiunea nu poate fi înlăturată prin obţinerea ulterioară a autorizării, pentru că aceasta este o condiţie de validitate a actului şi, ca atare, trebuie să existe la momentul îndeplinirii actului de procedură respectiv.
Acţiune în stabilirea paternităţii. Renunţare la judecată
Scopul acţiunii în cercetarea paternităţii constă în stabilirea statutului civil al copilului, vizând un interes major al acestuia care interesează şi societatea. Drept urmare, odată introdusă acţiunea -de către mama copilului ori de reprezentantul său legal- aceasta nu mai poate fi retrasă nici chiar cu avizul autorităţii tutelare, deoarece renunţarea la această acţiune este împotriva intereselor copilului, al cărui statut civil se cere a fi stabilit. -Curtea Supremă de Justiţie, Secţia civilă, decizia nr. 74/1990,
Citește mai mult
C.D./1990-1992, p. 179.Citarea minorului
1. 1. Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani având o capacitate de exerciţiu restrânsă, trebuie să figureze personal la judecata cazurilor civile în care scop urmează
să fie citat şi să-i fie comunicate actele de procedură;
2. Părinţii sau tutorele asistă pe minorul care a împlinit vârsta de 14 ani semnând alături de acesta cererile adresate instanţei şi fiind citaţi în acest scop la judecarea cauzei;
3. Se citează numai minorul personal şi tot el exclusiv efectuează actele procedurale în litigiile care izvorăsc din contractul de muncă... ca şi cel care a dobândit capacitatea de exerciţiu deplină prin căsătorie.
- Plenul Tribunalului Suprem, Decizia de îndrumare nr. 13/1957, S. Zilberstein, Fr. Deak, A. Petrescu, C. Bîrsan, V.M. Ciobanu, L. Mihai, îndreptar interdisciplinar de practică judiciară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983, p. 312.
2. în cauză, minorul având împlinită vârsta de 14 ani la data introducerii acţiunii, citarea sa în cauză, alături de curatorul ce i s-a desemnat, era obligatorie. Instanţa de fond nu a luat însă această măsură. Aceeaşi omisiune în asigurarea dreptului de apărare a minorului în cauză se constată şi în activitatea instanţei de recurs, din
încheierea de dezbateri rezultând că deşi prezent, minorului nu i s-a dat cuvântul. - Tribunalul Suprem, Secţia civilă, decizia nr. 2292/1987, Revista română de drept nr. 6/1988, p. 64-65.
Ceea ce legiuitorul apără prin contenciosul administrativ este tocmai dreptul subiectiv recunoscut în favoarea persoanelor fizice sau juridice, iar procedura contenciosului administrativ este un mijloc de valorificare şi garantare a acestor drepturi. Drept urmare, capacitatea de drept administrativ conferă autorităţilor şi instituţiilor publice calitatea şi capacitatea procesuală şi nu
Citește mai mult
regulile generale ale dreptului civil şi dreptului procesual civil.” - E. Popa, Tendinţe actuale în reglementarea regimului juridic al actului adminis-trativ, Juridica nr. 4/2001, p. 173-176.
2. „Textul se referă la trei situaţii distincte, după cum o persoană este lipsită de capacitate de exerciţiu (reprezentarea) sau are o capacitate de exerciţiu restrânsă (asistarea) ori este vorba, în ambele cazuri, despre efectuarea unor acte procesuale de dispoziţie (autorizarea).” - S. Zilberstein, Procesul civil internaţional, ediţia a 11-a revăzută şi adăugită, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001, p. 65.
I. Persoană fizică
1. Minorul care a împlinit 14 ani.
Minorul care a împlinit 14 ani, având capacitate de exerciţiu restrânsă, trebuie să figureze personal la judecata cauzelor civile, în care scop urmează să fie citat şi să-i fie comunicate actele de procedură.
Părinţii sau tutorele asistă pe minorul care a împlinit vârsta de 14 ani, semnând alături de acesta cererile adresate instanţei şi fiind citaţi, în acest scop, la judecata cauzei (Plen Trib. Suprem, decizia de îndrumare nr. 13/1957, în C.D. 1957, p. 19);
2. Curatelă. Persoana pusă sub cura-telă,
Citește mai mult
potrivit art. 1 52 şi art. 153 C. fam., îşi păstrează capacitatea de exerciţiu, astfel că poate sta singură în proces, fără reprezentant (Trib. Reg. Baia Mare, secţia civilă, decizia nr. 828/1955, în Legalitatea populară nr. 6/1955, p. 661);3. Acte procesuale de dispoziţie. în cazul în care reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exerciţiu sau ocrotitorul legal care îl asistă pe minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă face acte procesuale de dispoziţie, este nevoie de autorizarea specială a organului competent (Trib. Suprem, colegiul civil, decizia nr. 2033/1967, în C.D. 1967, p. 185-186. în acelaşi sens: Trib. ţud. Suceava, secţia civilă, decizia nr. 119/1971, în R.R.D. nr. 4/1972, p. 128).
II. Persoană juridică
4. Sucursală. în lipsa unui raport de reprezentare juridică convenţională, sucursala unei bănci nu poate formula în nume propriu acţiune pentru restituirea creditului restant şi a dobânzilor neachitate, creditul fiind acordat pârâtului de o altă sucursală a aceleiaşi bănci (C.S.J., secţia comercială, decizia nr. 789/1996, în B.J. - Bază de date);
5. Lichidare. Personalitatea juridică a societăţii comerciale încetează odată cu radierea societăţii. Lichidatorii societăţii sunt continuatorii societăţii în lichidare, având, potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990, obligaţia să execute şi să termine toate operaţiunile comerciale referitoare la lichidare, ei urmând a reprezenta interesele societăţii în instanţă (C.S.J., secţia comercială, decizia nr. 250/1996, în B.J. 1996, p. 241).
Notă: Persoana juridică aflată în lichidare îşi păstrează capacitatea civilă pe toată durata lichidării. însă, faţă de capacitatea de folosinţă anterioară intrării în lichidare, este vorba numai de o capacitate de folosinţă limitată la aptitudinea de a avea drepturile şi obligaţiile necesare realizării activului şi plăţii pasivului. Capacitatea de exerciţiu (inclusiv cea procesuală) se realizează prin intermediul lichidatorilor, indiferent de organul care i-a numit pe aceştia, deci lichidatorii sunt cei care vor sta în proces, în numele societăţii aflate în lichidare.