Art. 44 cod procedura civila Folosinţa şi exerciţiul drepturilor procedurale
| Comentarii |
|
Folosinţa şi exerciţiul drepturilor procedurale
Art. 44
(1)În caz de urgenţă, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanţa, la cererea părţii interesate, va putea numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanţa va putea numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentant şi cel reprezentat sau când o persoană juridică, chemată să stea în judecată, nu are reprezentant legal.
(2)Dispoziţiile alin. (1) se aplică, în mod corespunzător, şi persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă.
(3)Numirea acestor curatori se face de instanţa competentă să hotărască asupra cererii de chemare în judecată.
codul de procedură civilă actualizat prin:OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;
| ← Art. 43 cod procedura civila Folosinţa şi exerciţiul... | Art. 45 cod procedura civila Folosinţa şi exerciţiul... → |
|---|
- urgenţa în judecarea cauzei, iar persoana fizică lipsită de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal ori persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă nu are ocrotitor legal;
- existenţa unui conflict de interese între reprezentant şi reprezentat;
- persoana juridică chemată să stea în judecată (deci este pârâtă sau introdusă forţat în proces) nu are reprezentant legal, adică nu are organe care, în limitele puterilor ce le-au fost conferite, să poată încheia acte
Citește mai mult
juridice în numele şi pe seama persoanei juridice, conform art. 35 din Decretul nr. 31/1954.2. Numirea curatorului de către instanţă şi nu de către autoritatea tutelară este impusă de necesitatea ca cealaltă parte să nu fie expusă riscului de a suporta amânarea judecăţii până la numirea reprezentantului legal.
Instanţa va numi curatorul provizoriu prin încheiere, în condiţiile art. 255 alin. (2).
Notă: într-un proces de partaj există interese contrare între
Citește mai mult
toţi copărtaşii, indiferent de poziţia procesuală deţinută, deci şi între cei chemaţi în judecată (cei care figurează ca pârâţi în cererea de chemare în judecată);2) Numirea unui curator este necesară în acele succesiuni şi litigii de ieşire
din indiviziune în care figurează printre părţi, alături de minor, unul sau ambii părinţi ai acestuia. Dacă sunt mai mulţi copii minori care au între ei interese contrare, pentru fiecare se va numi câte un curator (Trib. Suprem, secţia civilă, decizia nr. 2609/1974, în C.D. 1974, p. 199. în acelaşi sens: Trib.Jud. Timiş, secţia civilă, decizia nr. 1464/1974, în R.R.D. nr. 9/1975, p. 72);
2. Instanţa competentă. înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţiile Unite, admiţând recursul în interesul legii privind interpretarea dispoziţiilor art. 44 C. proc. civ., a stabilit în sensul că:
„Revine instanţei pe rolul căreia se află cauza competenţa de soluţionare a cererii formulată de partea interesată pentru numirea unui curator special." (I.C.C.J., Secţiile Unite, Decizia nr. XXXVI1/2006, pronunţată în şedinţa publică din 7 mai 2007).
Ieşire din indiviziune. Numire curator
Atunci când la moştenirea părintelui vine copilul minor în concurs cu părintele supravieţuitor, minorul şi părintele supravieţuitor au, fiecare, un interes propriu la moştenire care poate veni în conflict cu interesul celuilalt.
Numirea curatorului este necesară şi în orice litigiu de ieşire din indiviziune, chiar dacă indiviziunea nu provine din succesiune, dacă printre coindivizari, alături de copilul minor, figurează unul sau ambii părinţi ai acestuia.
Dacă sunt mai mulţi copii minori, care au între ei interese contrare, pentru fiecare se va
Citește mai mult
numi un curator.-Plenul Tribunalului Suprem, Decizia de îndrumare nr. 6/1959, C.D./1952-1965, p. 319-321.Ieşire din indiviziune. Tutore al unei persoane puse sub interdicţie
în speţă, tutorele unei persoane puse sub interdicţie în temeiul unei hotărâri judecătoreşti irevocabile, figurează în procesul de ieşire din indiviziune în calitate de pârât, atât în nume propriu, cât şi în calitate de reprezentant legal al celui pus sub interdicţie. In faţa instanţei de fond, aşa cum rezultă din practicaua sentinţei, tutorele a pus concluzii în nume propriu şi nu a apărat interesele celui pus sub interdicţie, care s-a apărat singur. Sentinţa judecătoriei a fost apelată numai de interzis, în timp ce tutorele, nedeclarând
apel, se prezumă că hotărârile pronunţate în fond îl satisfac... Tutorele, având calitatea de ocrotitor al celui pe care trebuia să-l reprezinte şi să-i apere interesele, nu putea să-şi realizeze în bune condiţiuni atribuţiile de protecţie. - C.A. Ploieşti, decizia civilă nr. 248/1998, B.J./1998-Semestrul I, p. 220.