Art. 9 cod procedura civila
Comentarii |
|
Art. 9
Cererea îndreptată împotriva mai multor pârâţi poate fi făcută la instanţa competentă pentru oricare dintre ei; în cazul când printre pârâţi sunt şi obligaţi accesorii, cererea se face la instanţa competentă pentru oricare dintre debitorii principali.
← Art. 8 cod procedura civila | Art. 10 cod procedura civila → |
---|
Competenţa este alternativă chiar dacă pârâţii nu se află într-un raport de coparticipare procesuală, astfel cum este reglementat de art. 47.
2. Dacă sunt chemaţi în judecată, alături de debitorii principali, şi garanţi, reclamantul nu se poate adresa instanţei domiciliului vreunuia dintre obligaţii accesoriu, ci trebuie să sesizeze instanţa unui debitor principal. în acest caz, nu se mai poate vorbi de o competenţă teritorială alternativă,
Citește mai mult
întrucât reclamantul nu mai are un drept de opţiune între mai multe instanţe.3. Art. 9 este aplicabil dacă reclamantul formulează o acţiune personală sau o acţiune reală mobiliară, nu şi atunci când acţiunea este reală imobiliară, pentru că aceasta din urmă este de competenţa exclusivă a instanţei locului situării imobilului.
1. Stabilirea competenţei. întrucât în speţă sunt doi pârâţi, care au sediile în circumscripţii teritoriale diferite, reclamantul are dreptul de a introduce cererea la oricare dintre cele două instanţe deopotrivă competente, iar din momentul în care alegerea a fost făcută, se stabileşte definitiv competenţa acelei instanţe (C.S.J., secţia comercială, decizia nr. 1240/1996, în B.J. 1996, p. 344);
2. Beneficiul de discuţiune. Atunci când garantul a renunţat, printr-o convenţie anterioară, la beneficiul de discu-
ţiune, reclamantul poate să intenteze acţiunea la instanţa domiciliului
Citește mai mult
oricăruia dintre cei doi pârâţi (C.A. Bucureşti II, 5 noiembrie 1898, Em. Dan, Codul adnotat, p. 49, nr. 32);3. Domiciliu în străinătate. Dacă unul din cei doi pârâţi are domiciliul în străinătate, reclamantul urmează să acţioneze la instanţa domiciliului celuilalt pârât (C.A. Bucureşti II, 5 noiembrie 1898, Em. Dan, Codul adnotat, p. 49, nr. 31).
Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al consiliului din 22 decembrie 2000 privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială Art. 6. O persoană care are domiciliul pe teritoriul unui stat membru mai poate fi acţionată în justiţie:
1. atunci când există mai mulţi pârâţi, în faţa instanţei domiciliului oricăruia dintre aceştia, cu condiţia ca cererile să fie atât de strâns legate între ele încât să fie oportună instrumentarea şi judecarea lor în acelaşi timp pentru a se evita riscul pronunţării unor hotărâri ireconciliabile în cazul judecării separate a cauzelor;