Activităţi independente şi activităţi dependente, obligații fiscale
Comentarii |
|
activităţi independente şi activităţi dependente, Codul fiscal utilizează o clasificare proprie în activităţi independente şi activităţi dependente prin dispoziţiile art. 7 pct. 2-4. Noţiunea de activitate dependentă desemnează orice activitate desfăşurată într-o activitate de angajare, indiferent de forma sa juridică şi de modul în care părţile au denumit contractul încheiat. Sunt activităţi dependente în mod tradiţional cele realizate pe baza unui contract de muncă ori statut asimilat. Poate fi calificată de organul fiscal ca şi activitate dependentă, orice activitate care îndeplineşte unul din criteriile indicate de lege.
Criteriile de calificare a unei activităţi drept dependentă, adică având natura unei relaţii de angajare sunt: (i) o relaţie de subordonare funcţională prin structura ierarhică (faţă de plătitor ori organele sale de conducere) şi prin condiţiile de muncă (atribuţiile, locul, timpul); (ii) o relaţie de subordonare materială prin asigurarea de către plătitor a instrumentelor de lucru (spaţii cu dotări, echipament de lucru sau de protecţie, unelte de muncă); (iii) o relaţie de dependenţă materială accentuată, chiar exclusivă prin suportarea costurilor auxiliare (cheltuielile de deplasare, cheltuieli de protecţia muncii); (iv) o relaţie de transfer a riscurilor privind refacerea beneficiarului (indemnizaţii de concediu, indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă).
În acest sens, a se vedea: C.A. Ploieşti, s. com., cont. adm. fisc., dec. nr. 304/2008: (...) urmare a controlului efectuat la sediul recurentei reclamante, organele de inspecţie din cadrul intimatei D.G.F.P. Dâmboviţa au constatat că aceasta a folosit forţă de muncă în regim de convenţie civilă, pentru care nu a achitat la bugetul de stat impozitul pe venitul din salarii, respectiv CASS-ul pentru salariaţi. înscrisurile depuse la dosar şi raportul de expertiză întocmite în cauză de expert (...) au evidenţiat că recurenta a avut încheiat contract de prestări servicii cu SC (...) SA -Sucursala Târgovişte, pentru efectuarea de lucrări şi servicii, conform comenzilor, însă recurenta nu a putut prezenta inspectorilor niciun document care să dovedească efectuarea prestărilor de servicii cu ajutorul unor utilaje, nu deţine asemenea utilaje şi nici nu a închiriat din altă parte. în aceste condiţii, în mod corect inspectorii intimatei au concluzionat că lucrările au fost efectuate cu salariaţi angajaţi pe bază de convenţie civilă, fără întocmirea de contracte de muncă, şi au procedat judicios la calcularea suplimentară a impozitului pe venit, cât şi a CASS, conform art. 57 alin. (1) şi (2) C. fisc., art. 116, 121, 180 şi 181 C. proc. fisc..
În sens contrar, a se vedea: C.A. Cluj, s. com., cont. adm. fisc., dec. civ. 319/2010: Aşadar, relevant pentru definirea naturii veniturilor ca fiind salariale sau nu este faptul că activitatea desfăşurată de persoana fizică trebuie să fie una dependentă pentru ca veniturile astfel obţinute să fie calificate ca venituri salariale. în concret, prevederile art. 67 din
H.G. nr. 44/2004 definesc activităţile dependente care semnifică, printre altele, faptul că: părţile stabilesc de la început timpul de lucru şi locul desfăşurării activităţii, partea care beneficiază de activitatea respectivă pune la dispoziţia celeilalte părţi mijloacele de muncă şi suportă cheltuielile de deplasare şi alte astfel de cheltuieli, iar persoana care prestează activitatea lucrează sub autoritatea altei persoane şi este obligată să respecte condiţiile impuse de aceasta. Niciuna din condiţiile enumerate mai sus nu este îndeplinită în ceea ce priveşte activitatea desfăşurată de comisionarii din contractele de comision. în concret, prin contractul de comision nu a fost impus comisionarului un program de lucru pentru exercitarea obligaţiilor sale, nici măcar un timp minim determinat pe care acesta ar fi obligat să îl aloce desfăşurării acestei activităţi, nu au fost puse la dispoziţie de către reclamanta recurentă mijloacele de muncă, fiecare comisionar fiind liber să-şi organizeze activitatea cum doreşte folosind propriile resurse, iar reclamanta nu a achitat cheltuielile efectuate de aceştia pentru desfăşurarea activităţii respective. Din toate aceste elemente se desprinde ideea că activitatea prestată de comisionari nu a fost una dependentă şi, drept consecinţă, veniturile obţinute de aceştia din această activitate nu pot fi considerate venituri din salarii cărora să le fie aplicabile prevederile art. 55 C. fisc.
Efectele calificării unei activităţi ca dependentă ori independentă sunt semnificative în raport de contribuţiile sociale' şi în materie de TVA.