Sistemul contabil aplicabil persoanelor fizice
| Comentarii |
|
sistemul contabil aplicabil persoanelor fizice, este reglementat de OMFP nr. 1040/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Normele metodologice stabilesc reguli generale şi formulare pentru înregistrarea veniturilor şi cheltuielilor. Contribuabilii pot utiliza toate formularele sau numai o parte din acestea, în funcţie de elementele specifice activităţii desfăşurate, precum şi alte formulare cu regim special.
Regula. Orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în evidenţa contabilă în partidă simplă, dobândind astfel calitatea de document justificativ. O operaţiune economico-financiară înseamnă, de regulă, un act sau fapt juridic, cu efecte patrimoniale în patrimoniul sau în masa de afectaţiune, care generează venituri impozabile.
Documentele justificative. Un document justificativ este orice înscris care consemnează o asemenea operaţiune. Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale: denumirea documentului; numele şi prenumele contribuabilului, precum şi adresa completă;
numărul documentului şi data întocmirii acestuia; menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico-financiare (când este cazul, unele operaţiuni pot fi interne, cum ar fi consumul de bunuri din magazie); conţinutul operaţiunii economico-financiare, iar atunci când este necesar, şi temeiul legal al efectuării ei; datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico-financiare efectuate; numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii; alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor în documente justificative.
Documentele care stau la baza înregistrărilor în evidenţa contabilă în partidă simplă pot dobândi calitatea de document justificativ numai în cazurile în care furnizează toate informaţiile prevăzute în normele legale în vigoare. Spre exemplu: contracte, facturi, chitanţe etc.
Documentele justificative pot fi formulare prevăzute de legislaţia fiscală şi contabilă, caz în care înscrisul e supus unei condiţii de formă ad validi-tatem; orice lipsuri îi determină lipsa de efect din punct de vedere fiscal. Este cazul facturilor, facturilor fiscale, chitanţelor. Acestea pot fi însă şi înscrisuri sub semnătură privată, încheiate în condiţiile de formă impuse de legea civilă: contracte, titluri de proprietate, oferte etc.
Documentele contabile. Pe baza documentelor justificative se întocmesc documente contabile. Documentele contabile (jurnale, fişe etc.) servesc la prelucrarea, centralizarea şi înregistrarea în evidenţa contabilă în partidă simplă a operaţiunilor consemnate în documentele justificative.
Arhivarea. Contribuabilii au obligaţia să păstreze în arhiva lor registrele de contabilitate, documentele financiar-contabile, precum şi documentele justificative, care stau la baza înregistrării în evidenţa contabilă în partidă simplă.
înregistrarea veniturilor. Venitul brut cuprinde: a) sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăşurarea activităţii; b) veniturile sub formă de dobânzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe utilizate în legătură cu o activitate independentă; c) câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii utilizate într-o activitate independentă, inclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activităţii; d) veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independentă sau de a nu concura cu o altă persoană; e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate independentă.
Pentru înregistrarea veniturilor din activităţi independente, contribuabilii vor utiliza, în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii, formularele specifice: Chitanţă (cod 14-4-1); Factură (cod 14-4-10/aA) şi Factură fiscală (cod 14-4-1 O/A); Bon de comandă-chitanţă (cod 14-4-11/a şi cod 14-4-11); Extras din borderoul de plăţi din data de xxx (cod 14-4-20). Cu titlu exemplificativ, contribuabilii care desfăşoară activităţi de: comerţ angro vor întocmi pentru fiecare livrare efectuată Factură, respectiv Factură fiscală; comerţ cu amănuntul vor întocmi zilnic formularul Monetar, în condiţiile în care nu se utilizează aparate de marcat electronice fiscale; producţie vor întocmi pentru livrarea producţiei Factură, respectiv Factură fiscală şi/sau Chitanţă, după caz. în cazul comercianţilor cu amănuntul, este obligatorie utilizarea aparatelor de marcat electronice, în condiţiile
O.U.G. nr. 28/1999.
Diferenţa factură-chitanţă-bon fiscal. în relaţiile cu persoanele juridice contribuabilii sunt obligaţi, pentru sumele încasate atât pe bază de chitanţă, bon fiscal etc., cât şi prin bancă, să întocmească factură. în relaţiile cu persoanele fizice contribuabilii sunt obligaţi, pentru sumele încasate prin bancă, să întocmească factură. în alte cazuri, se vor întocmi chitanţe. în cazul comerţului cu amănuntul, contribuabilul va emite bon fiscal.
Diferenţa factură şi factură fiscală. Plătitorii de taxă pe valoarea adăugată vor întocmi factura fiscală în conformitate cu prevederile H.G. nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Pentru fiecare tip de activitate desfăşurată se va întocmi Fişa pentru operaţiuni diverse (cod 14-6-22/b) în care se vor înregistra toate documentele în ordine cronologică.
Totalurile lunare din Fişa pentru operaţiuni diverse se vor înregistra în Jurnalul privind operaţiuni diverse (cod 14-6-17/c), grupate pe feluri de activităţi. Totalul veniturilor din Jurnalul privind operaţiuni diverse reprezintă venitul contribuabilului.
Înregistrarea cheltuielilor. Se vor înregistra în contabilitate doar cheltuielile apreciate ca fiind deductibile, în condiţiile art. 21 -24 C. fisc. Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt: a) să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului, justificate prin documente; b) să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite; c) să respecte regulile privind amortizarea, prevăzute în Titlul II din Codul fiscal; d) cheltuielile cu primele de asigurare să fie efectuate în condiţiile speciale indicate de lege.
Evidenţa contabilă în partidă simplă a cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, în funcţie de natura lor. Sunt înregistrate următoarele categorii de cheltuieli: a) cheltuielile efectuate în interesul direct al activităţii, cum sunt: cheltuielile cu achiziţionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar şi mărfuri; cheltuielile cu lucrări executate şi servicii prestate de terţi; cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrări şi prestarea de servicii pentru terţi; chiria pentru spaţiul în care se desfăşoară activitatea, pentru utilaje şi pentru alte instalaţii închiriate în baza unui contract de închiriere; dobânzile aferente creditelor bancare; comisioanele; primele de asigurare; reclama şi publicitatea; servicii poştale şi taxele de telecomunicaţii; energia şi apa; transportul de bunuri şi de persoane; delegare, detaşare şi deplasare; cheltuielile de personal; cheltuielile cu impozite şi taxe, altele decât impozitul pe venit; cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurările sociale de stat, pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj, pentru asigurările sociale de sănătate (datorate în nume propriu şi/sau pentru salariaţi), precum şi alte contribuţii obligatorii; cheltuielile reprezentând contribuţiile profesionale obligatorii datorate asociaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii;
b) cheltuielile cu sponsorizarea şi mecenatul; c) cheltuielile de protocol;
d) cheltuielile cu amortizarea fiscală; e) în cazul utilizării bunurilor cu folosinţă mixtă (pentru afacere şi în scop personal), cheltuiala deductibilă se determină, după caz, proporţional cu: numărul de kilometri parcurşi în interes de afacere; numărul de metri pătraţi folosiţi în interes de afacere; numărul de unităţi de măsură specifice în alte cazuri; şi f) alte cheltuieli deductibile plafonat, stabilite potrivit reglementărilor în vigoare privind impozitul pe venit.
Pentru fiecare tip de activitate desfăşurată se va întocmi Fişa pentru operaţiuni diverse (cod 14-6-22/b) în care se vor înregistra toate documentele în ordine cronologică.
în acest sens, a se vedea: C.A. Craiova, s. com., cont. adm. fisc., dec. nr. 1495/2008: (...) contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente sunt obligaţi să organizeze şi să conducă evidenţa contabilă în partidă simplă cu respectarea reglementărilor în vigoare privind evidenţa contabilă, completând Registrul de încasări şi plăţi şi alte documente contabile stabilite prin norme. în raport de aceste dispoziţii legale, motivele de recurs (...) vizând faptul că intimatul reclamant nu a ţinut evidenţa contabilă în partidă simplă sunt fondate având în vedere că registrul (...) de încasări şi plăţi la data efectuării controlului nu era înregistrat şi vizat de B. S. De asemenea, analizând registrul de încasări şi plăţi pe anul 2003, se constată că operaţiunile patrimoniale nu au fost înregistrate cronologic şi sistematic, fiind înregistrate încasările şi plăţile numai pentru lunile iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie şi decembrie 2003, în timp ce declaraţiile privind veniturile din activităţile independente 200 şi 202 întocmite de contribuabil au ca obiect venituri din activităţi independente pe întreg anul 2003.
Totalurile lunare din Fişa pentru operaţiuni diverse se vor înregistra în Jurnalul privind operaţiuni diverse (cod 14-6-17/c), grupate pe feluri de activităti.
Înregistrarea bunurilor. Înregistrarea în evidenţa contabilă în partidă simplă a bunurilor mobile şi imobile se face la valoarea de achiziţie, de producţie sau la preţul pieţei, după caz. Cheltuielile cu amortizarea pentru bunuri se admit la deducere, în conformitate cu reglementările din Titlul II din Codul fiscal1'1.
Registrele. Orice sumă plătită, respectiv încasată, în numerar sau prin bancă se va înregistra în mod obligatoriu, cronologic, în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi (cod 14-1-1/b). Orice bun, care reprezintă mijloc fix, se va înregistra în Registrul-inventar (cod 14-1-2/a).
Rezultatul fiscal al activităţii. Venitul net sau pierderea fiscală se calculează astfel: din totalul sumelor încasate, evidenţiate în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, se scad cheltuielile cu amortizarea fiscală a bunurilor şi drepturilor, evidenţiate în Fişa pentru operaţiuni diverse şi totalul sumelor plătite, din Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, şi se adună sumele plătite pentru cumpărarea bunurilor amortizabile şi totalul cheltuielilor nedeductibile.
Formulare. în mod practic, formularele utilizate sunt: Chitanţă (cod 14-4-1; Factură (cod 14-4-10/aA) şi Factură fiscală (cod 14-4-1 O/A); Bon de comandă-chitanţă (cod 14-4-11 şi cod 14-4-11/a); Registrul-jurnal de încasări şi plăţi (cod 14-1 -1/b); Registrul-inventar (cod 14-1-2/a); Fişa mijlocului fix (cod 14-2-2/a); Bon de consum (cod 14-3-4A); Lista de inventariere (cod 14-3-12); Stat de salarii (cod 14-5-1/c şi 14-5-1/1); Jurnal privind operaţiuni diverse pentru xxx (cod 14-6-17/c) Fişa pentru operaţiuni diverse pentru xxx (cod. 14-6-22/b).
în baza rezultatelor evidenţelor contabile, se vor întocmi şi depune declaraţiile fiscale aferente.
