Administrarea şi conducerea societăţii pe acţiuni
| Comentarii |
|
administrarea şi conducerea societăţii pe acţiuni, potrivit art. 137 din legea societăților comerciale, societatea pe acţiuni este administrată de unul sau mai mulţi administratori. Când sunt mai mulţi administratori, ei constituie un consiliu de administraţie. Cu respectarea prevederilor art. 143 din lege, consiliul de administraţie poate delega conducerea societăţii unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general.
Tot astfel, art. 153 dispune că prin actul constitutiv se poate stipula că societatea pe acţiuni este administrată de un directorat şi un consiliu de supraveghere.
Din dispoziţiile legale mai sus reproduse, rezultă că administrarea şi conducerea societăţii pe acţiuni se realizează fie prin consiliul de administraţie şi directorii societăţii (sistemul unitar) fie prin directorat şi consiliul de supraveghere (sistemul dualist)'.
Sistemul unitar de administrare şi conducere a societăţii pe acţiuni
Consiliul de administraţie
Legea nr. 31/1990 (art. 137) prevede că societatea pe acţiuni este administrată de unul sau mai mulţi administratori, numărul acestora fiind întotdeauna impar. Când sunt mai mulţi administratori, ei constituie un consiliu de administraţie. Societăţile pe acţiuni ale căror situaţii financiare anuale fac obiectul unei obligaţii legale de auditare sunt administrate de cel puţin trei administratori.
Dispoziţiile legii cu privire la consiliul de administraţie se aplică administratorului unic în mod corespunzător [art. 137 alin. (3)].
Componenţa consiliului de administraţie
Numărul administratorilor este stabilit de către acţionari prin actul constitutiv sau prin adunările generale ale acţionarilor. Legea prevede un număr minim de administratori doar pentru societăţile pe acţiuni ale căror situaţii financiare anuale fac obiectul unei obligaţii legale de auditare. Pentru aceste din urmă societăţi, legea impune minimum trei administratori [art. 137 alin. (2)].
în conformitate cu art. 1371 alin. (3), pe durata îndeplinirii mandatului, administratorii nu pot încheia cu societatea un contract de muncă. Dacă administratorii au fost desemnaţi dintre salariaţii societăţii, contractul individual de muncă este suspendat pe perioada mandatului.
Prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale a acţionarilor se poate prevedea ca unul sau mai mulţi administratori să fie independenţi în condiţiile prevăzute de art. 1382 din lege.
în cazul în care într-o societate pe acţiuni are loc delegarea atribuţiilor de conducere către directori, majoritatea membrilor consiliului de administraţie va fi formată din administratori neexecutivi [art. 1381 alin. (1)]. în înţelesul legii, membrii neexecutivi ai consiliului de administraţie sunt cei care nu au fost numiţi directori.
Consiliul de administraţie este condus de un preşedinte, ales de consiliu dintre membrii săi (art. 140') . Prin actul constitutiv se poate stipula că preşedintele consiliului este numit de adunarea generală ordinară, care numeşte consiliul. Preşedintele este numit pentru o durată care nu poate depăşi durata mandatului său de administrator şi poate fi revocat oricând de către organul care l-a ales, respectiv consiliul de administraţie sau, după caz, adunarea generală ordinară. Potrivit legii, preşedintele coordonează activitatea consiliului şi raportează cu privire la aceasta adunării generale a acţionarilor. El veghează la buna funcţionare a organelor societăţii.
în cazul în care preşedintele se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, pe durata stării de imposibilitate, consiliul de administraţie poate însărcina un alt administrator cu îndeplinirea funcţiei de preşedinte.
Atribuţiile consiliului de administraţie
Principalele atribuţii ale consiliului de administraţie sunt enumerate la art. 142 din Legea nr. 31/1990. Ca regulă generală, textul de lege menţionat dispune: „consiliul de administraţie este însărcinat cu îndeplinirea tuturor actelor necesare şi utile pentru realizarea obiectului de activitate al societăţii, cu excepţia celor rezervate de lege pentru adunarea generală a acţionarilor&" Potrivit aceluiaşi art. 142 din lege, consiliul de administraţie are următoarele competenţe de bază, care nu pot fi delegate directorilor:
a) stabilirea direcţiilor principale de activitate şi de dezvoltare ale societăţii;
b) stabilirea politicilor contabile şi a sistemului de control financiar, precum şi aprobarea planificării financiare;
c) numirea şi revocarea directorilor şi stabilirea remuneraţiei lor;
d) supravegherea activităţii directorilor;
e) pregătirea raportului anual, organizarea adunării generale a acţionarilor şi implementarea hotărârilor acesteia;
f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolvenţei societăţii, potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.
Nu pot fi delegate directorilor atribuţiile primite prin delegare de către consiliul de administraţie de la adunarea generală extraordinară a acţionarilor în condiţiile art. 114 din lege.
Consiliul de administraţie este şi organul însărcinat cu puterea de reprezentare a societăţii. în acest sens, art. 143 din lege dispune: „consiliul de administraţie reprezintă societatea în raport cu terţii şi în justiţie”. Dacă în actul constitutiv nu se prevede altfel, consiliul de administraţie reprezintă societatea prin preşedintele său.
în cazul în care consiliul de administraţie deleagă directorilor atribuţiile de conducere a societăţii, puterea de a reprezenta societatea aparţine directorului general [art. 143 alin. (5)] obligă consiliul de administraţie să înregistreze la registrul comerţului persoanele împuternicite să reprezinte societatea, menţionând dacă ele acţionează împreună sau separat. Persoanele împuternicite să reprezinte societatea trebuie să depună la registrul comerţului specimene de semnătură.
în ceea ce priveşte modul de exercitare a mandatului lor, legea prevede, cu valoare de principiu, că membrii consiliului de administraţie îşi vor exercita
mandatul cu prudenţa şi diligenţa unui bun administrator, exercitând mandatul cu loialitate, în interesul societăţii.
Funcţionarea consiliului de administraţie
Potrivit legii (art. 141), consiliul de administraţie se întruneşte cel puţin odată la trei luni şi ori de câte ori este nevoie. Convocarea consiliului de administraţie se face de către preşedintele consiliului, care stabileşte ordinea de zi a întrunirii. Consiliul de administraţie poate fi convocat şi la cererea motivată a cel puţin doi dintre membrii săi sau a directorului general. Convocarea trebuie să cuprindă data, locul unde se va ţine şedinţa şi ordinea de zi. La şedinţele consiliului de administraţie pot fi convocaţi directorii şi cenzorii sau, după caz, auditorii interni.
Pentru valabilitatea deciziilor consiliului de administraţie, legea cere prezenţa a cel puţin jumătate din numărul membrilor consiliului, dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare. Deciziile se iau cu votul majorităţii membrilor consiliului de administraţie prezenţi. Deciziile consiliului de administraţie care privesc numirea sau revocarea preşedintelui se iau cu votul majorităţii membrilor consiliului. Legea permite reprezentarea administratorilor la întrunirile consiliului, stipulând că un membru prezent poate reprezenta un singur membru absent.
în caz de paritate a voturilor, preşedintele consiliului de administraţie va avea votul decisiv, afară de cazul când prin actul constitutiv se prevede altfel. Nu dispune de votul decisiv preşedintele consiliului de administraţie care este, în acelaşi timp, director al societăţii (art. 153).
Dacă într-o anumită operaţiune, vreun membru al consiliului de administraţie are, direct sau indirect, interese contrare societăţii, nu va participa la luarea deciziei.
La fel ca şi în cazul adunării generale a acţionarilor, lucrările fiecărei şedinţe a consiliului de administraţie vor fi consemnate într-un proces-verbal, care va cuprinde numele participanţilor, ordinea deliberărilor, deciziile luate, numărul de voturi întrunite şi opiniile separate. Procesul-verbal va fi semnat de preşedintele de şedinţă şi de cel puţin un alt administrator [art. 141 alin. (5) din Legea nr. 31/1990].
Deciziile consiliului de administraţie considerate nelegale pot fi anulate prin hotărârea adunării generale a acţionarilor.
în doctrină se apreciază că, în absenţa unei prevederi legale, deciziile consiliului de administraţie nu pot fi atacate în justiţie de către acţionari, dar, în schimb, acţionarii pot ataca hotărârea adunării generale prin care s-a pronunţat asupra valabilităţii unei decizii a consiliului de administraţie.
Comitetele consultative ale consiliului de administraţie
Art. 1402 din Legea nr. 31/1990 consacră posibilitatea consiliului de administraţie de a crea comitete consultative, însărcinate cu desfăşurarea de investigaţii şi cu elaborarea de recomandări pentru consiliu.
Potrivit legii, activitatea comitetelor consultative este specializată pe domenii precum: auditul, remunerarea administratorilor, directorilor, cenzorilor şi personalului, nominalizarea de candidaţi pentru diferite posturi de conducere.
Comitetul consultativ este format din cel puţin doi membri ai consiliului de administraţie, iar cel puţin un membru trebuie să fie administrator neexecutiv independent. Comitetul de audit şi cel de remunerare trebuie să fie formate numai din administratori neexecutivi.
exista o procedura sau ei pot angaja in orice conditii