Alegerea Parlamentului României
| Comentarii |
|
Alegerea Parlamentului României, potrivit art. 62 alin. (1) din Constituţia României, „Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat”.
Prevederile constituţionale sunt dezvoltate în art. 3 şi art. 4 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, pe care, având în vedere importanţa acestora, le redăm în integralitate:
„Art. 3. (1) Alegerile parlamentare în România se desfăşoară cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al votului, în condiţiile prezentului titlu.
(2) Cetăţenii români au dreptul de vot şi de a fi aleşi, indiferent de rasă, sex, naţionalitate, origine etnică, limbă vorbită, religie, opinie politică, avere sau de origine socială, în condiţiile prezentului titlu.
(3) Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate îşi exercită dreptul de vot în condiţiile prevăzute de prezentul titlu.
(4) Cetăţenii români au dreptul de vot de la vârsta de 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv.
(5) Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.
Art. 4. (1) Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi la un singur vot pentru alegerea Senatului.
(2) Fiecare alegător îşi exprimă votul personal. Exercitarea votului în numele altui alegător este interzisă.
(3) Votul exercitat în cadrul alegerilor este secret. Orice control asupra modului în care votează un alegător este interzis.
(4) Participarea cetăţenilor la alegeri se face pe baza liberului consimţământ al acestora. Nimeni nu are dreptul de a exercita presiuni asupra unui alegător pentru a-l determina pe acesta să participe sau să nu participe la alegerî'.
Prin această lege a fost înlocuit sistemul reprezentării proporţionale, cu listă şi candidaturi independente, reglementat de Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei deputaţilor şi a Senatului, cu principiul alegerii deputaţilor şi senatorilor prin scrutin uninominal, în conformitate cu art. 5 din lege:
„(1) Deputaţii şi senatorii se aleg în colegii uninominale constituite potrivit prevederilor art. 11, prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentării proporţionale.
(2) Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 70.000 de locuitori.
(3) Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 de locuitori.
(4) Numărul locuitorilor care se ia în calcul este cel rezultat în urma ultimului recensământ al populaţiei, publicat de institutul Naţional de Statistică, repartizat pe localităţi, corespunzător structurii teritorial-administrative în vigoare".
Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat au loc la aceeaşi dată în circumscripţii electorale. Acestea se constituie, potrivit art. 10 din Legea nr. 35/2008, la nivelul celor 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie separată pentru românii cu domiciliul în afara României, existând în total 43 de circumscripţii electorale. In cadrul fiecăreia din ele se constituie colegii uninominale.
Numărul colegiilor uninominale, care se organizează pentru Camera Deputaţilor, respectiv pentru Senat, se determină prin raportarea numărului de locuitori ai fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare menţionate mai sus, la care se adaugă un colegiu de deputat, respectiv de senator pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul colegiilor de deputat dintr-o circumscripţie electorală sa fie mai mic de 4, iar cel de senator mai mic de 2.
Potrivit legii (art. 11) delimitarea colegiilor electorale se face ţinând cont de următoarele reguli:
- o circumscripţie electorală poate fi compusă numai din colegii uninominale întregi;
- teritoriul cuprins de un colegiu uninominal trebuie să se afle pe teritoriul unuia şi aceluiaşi judeţ sau al municipiului Bucureşti;
- pe teritoriul unei localităţi pot fi delimitate, de regulă, doar colegii uninominale întregi;
- un colegiu uninominal poate cuprinde, de regulă, una sau mai multe localităţi întregi;
- în municipiul Bucureşti, colegiile uninominale nu trebuie să depăşească limitele administrativ-teritoriale dintre cele 6 sectoare. în fiecare dintre sectoare se vor delimita colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi pentru alegerea Senatului;
- cu privire la circumscripţia electorală specială organizată pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara graniţelor ţării, legea prevede că în cadrul acesteia se vor forma 4 colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi 2 colegii uninominale pentru alegerea Senatului. Arondarea geografică a celor 4 colegii uninominale pentru Camera deputaţilor şi a celor două colegii uninominale pentru Senat va fi stabilită prin hotărâre a Guvernului, conform hotărârii unei comisii speciale constituite pe baza reprezentării parlamentare;
- în cadrul unei circumscripţii electorale, delimitarea colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi pentru alegerea Senatului se face astfel încât mărimea acestora, calculată în număr de locuitori, să fie de aşa natură încât cel mai mare colegiu uninominal să fie, de regulă, cu cel mult 30% mai mare decât cel mai mic colegiu uninominal;
- de asemenea, se stabileşte că un colegiu uninominal pentru alegerea Senatului este format dintr-un număr întreg de colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor, întregi şi alăturate, din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale.
