Avocatul Poporului
| Comentarii |
|
Avocatul Poporului, în apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice o importanţă deosebită o are instituţia Avocatului Poporului.
De inspiraţie suedeză, instituţia Avocatului Poporului a fost introdusă prin Constituţia din 1991, unde figurează la art. 58-60; reglementarea constituţională este dezvoltată prin Legea organică nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea acestei instituţiei, republicată.
În conformitate cu art. 2 din legea de organizare, Avocatul Poporului este autoritate publică autonomă şi independentă faţă de orice altă autoritate publică, iar în exercitarea atribuţiilor sale, nu se substituie autorităţilor publice.
O precizare importantă este aceea conform căreia Avocatul Poporului nu poate fi supus niciunui mandat imperativ sau reprezentativ şi nimeni nu îl poate obliga să se supună instrucţiunilor sau dispoziţiilor sale.
Potrivit art. 4 din Legea nr. 35/1997, autorităţile publice sunt obligate să comunice sau, după caz, să pună la dispoziţia instituţiei Avocatul Poporului, în condiţiile legii, informaţiile, documentele sau actele pe care Ie deţin în legătură cu petiţiile care au fost adresate instituţiei Avocatul Poporului, acordându-i sprijin pentru exercitarea atribuţiilor sale.
Avocatul Poporului are obligaţia de a prezenta, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului, rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele trebuie să cuprindă informaţii cu privire la activitatea instituţiei Avocatul Poporului. Ele pot conţine recomandări privind modificarea legislaţiei sau măsuri de altă natură pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice.
Avocatul Poporului este asistat de adjuncţi, specializaţi pe următoarele domenii de activitate:
a) drepturile omului, egalitate de şanse între bărbaţi şi femei, culte religioase şi minorităţi naţionale;
b) drepturile copilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap;
c) armată, justiţie, poliţie, penitenciare;
d) proprietate, muncă, protecţie socială, impozite şi taxe.
Adjuncţii Avocatului Poporului sunt numiţi pe o durată de 5 ani
de către birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, la propunerea Avocatului Poporului, cu avizul comisiilor juridice ale celor două Camere ale Parlamentului. Condiţiile pentru ocuparea funcţiei de adjunct al Avocatului Poporului se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatul Poporului.
Avocatul Poporului are următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea instituţiei Avocatul Poporului;
b) decide asupra petiţiilor formulate de persoanele fizice lezate prin încălcarea drepturilor sau libertăţilor acestora de către autorităţile administraţiei publice;
c) verifică activitatea de rezolvare legală a petiţiilor primite şi solicită autorităţilor sau funcţionarilor administraţiei publice în cauză încetarea încălcării drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice, repunerea în drepturi a petiţionarului şi repararea prejudiciilor;
d) formulează puncte de vedere, la cererea Curţii Constituţionale;
e) poate sesiza Curtea Constituţională cu privire la neconstitu-ţionalitatea legilor, înainte de promulgarea acestora;
f) poate sesiza direct Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a legilor şi ordonanţelor;
g) reprezintă instituţia Avocatul Poporului în faţa Camerei Deputaţilor, a Senatului şi a celorlalte autorităţi publice, precum şi în relaţiile cu persoanele fizice sau juridice;
h) angajează salariaţii instituţiei Avocatul Poporului şi exercită dreptul de autoritate disciplinară asupra acestora;
i) exercită funcţia de ordonator principal de credite, atribuţie pe care o poate delega cu respectarea prevederilor legale privind finanţele publice;
j) poate sesiza instanţa de contencios administrativ, în condiţiile legii contenciosului administrativ;
k) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege.
Avocatul Poporului îşi exercită atribuţiile din oficiu sau la cererea persoanelor fizice, a societăţilor comerciale, a asociaţiilor sau a altor persoane juridice.
Petiţiile pot fi adresate de persoanele arătate fără deosebire de cetăţenie, vârstă, sex, apartenenţă politică sau convingeri religioase.
Petiţiile adresate instituţiei Avocatul Poporului trebuie să se facă în scris şi să indice numele şi domiciliul persoanei fizice lezate în drepturile şi libertăţile acesteia, drepturile şi libertăţile încălcate, precum şi autoritatea administrativă ori funcţionarul public în cauză. Petiţionarul trebuie să dovedească întârzierea sau refuzul administraţiei publice de a soluţiona legal petiţia.
Nu pot fi luate în considerare petiţiile anonime, iar petiţiile îndreptate împotriva încălcării drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice prin acte sau fapte ale autorităţii administraţiei publice se adresează instituţiei Avocatul Poporului nu mai târziu de un an de la data la care aceste încălcări s-au produs ori de la data la care persoana în cauză a luat cunoştinţă de ele.
Avocatul Poporului poate respinge motivat petiţiile vădit nefondate sau poate cere date suplimentare pentru analiza şi soluţionarea petiţiilor.
Nu fac obiectul activităţii instituţiei Avocatul Poporului şi vor fi respinse fără motivare petiţiile privind actele emise de Camera Deputaţilor, de Senat sau de Parlament, actele şi faptele deputaţilor şi senatorilor, ale Preşedintelui României, ale Curţii Constituţionale, ale preşedintelui Consiliului Legislativ, ale autorităţii judecătoreşti, precum şi ale Guvernului, cu excepţia legilor şi ordonanţelor. Petiţiile adresate Avocatului Poporului sunt scutite de taxa de timbru.
în cazul în care Avocatul Poporului constată că soluţionarea petiţiei cu care a fost sesizat este de competenţa autorităţii judecătoreşti, el se poate adresa, după caz, ministrului justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Public sau preşedintelui instanţei de judecată, care sunt obligaţi să comunice măsurile luate.
Avocatul Poporului are acces, în condiţiile legii, la informaţiile clasificate deţinute de autorităţile publice, în măsura în care le consideră necesare pentru soluţionarea petiţiilor care i-au fost adresate.
Avocatul Poporului are obligaţia de a nu divulga sau de a nu face publice informaţiile sau documentele secrete la care a avut acces. Această obligaţie se menţine şi după încetarea activităţii sale ca Avocat al Poporului şi se extinde asupra adjuncţilor săi, precum şi asupra personalului aflat în serviciile sale, sub sancţiunea prevăzută de legea penală.
în exercitarea atribuţiilor sale, Avocatul Poporului emite recomandări. Prin recomandările emise, Avocatul Poporului sesizează autorităţile administraţiei publice asupra ilegalităţii actelor sau faptelor administrative. Sunt asimilate actelor administrative tăcerea organelor administraţiei publice şi emiterea tardivă a actelor.
Avocatul Poporului, adjuncţii acestuia, precum şi personalul de specialitate al instituţiei Avocatul Poporului au dreptul să facă anchete proprii, să ceară autorităţilor administraţiei publice orice informaţii sau documente necesare anchetei, să audieze şi să ia declaraţii de la conducătorii autorităţilor administraţiei publice şi de la orice funcţionar care poate da informaţiile necesare soluţionării petiţiei.
în cazul în care, în urma examinării petiţiilor primite, se constată că petiţia persoanei fizice lezate este întemeiată, instituţia Avocatul Poporului se va adresa în scris autorităţii administraţiei publice care a încălcat drepturile persoanei fizice şi va cere să reformeze sau să revoce actul administrativ şi să repare prejudiciile produse, precum şi să repună persoana fizică lezată în situaţia anterioară.
Autorităţile publice în cauză vor lua de îndată măsurile necesare pentru înlăturarea ilegalităţilor constatate, repararea prejudiciilor şi înlăturarea cauzelor care au generat sau au favorizat încălcarea drepturilor persoanei lezate şi vor informa despre aceasta instituţia Avocatul Poporului.
în cazul în care autoritatea administraţiei publice sau funcţionarul public nu înlătură, în termen de 30 de zile de la data sesizării, ilegalităţile comise, instituţia Avocatul Poporului se adresează autorităţilor administraţiei publice ierarhic superioare, care sunt datoare să îi comunice, în termen de cel mult 45 de zile, măsurile luate.
Dacă autoritatea publică sau funcţionarul public aparţine administraţiei publice locale, instituţia Avocatul Poporului se adresează prefectului. De la data depunerii sesizării la prefectul judeţului curge un nou termen de 45 de zile.
Avocatul Poporului este îndreptăţit să sesizeze Guvernul cu privire la orice act sau fapt administrativ ilegal al administraţiei publice centrale şi al prefecţilor.
Neadoptarea de către Guvern, în termen de cel mult 20 de zile, a măsurilor privitoare la ilegalitatea actelor sau faptelor administrative semnalate de Avocatul Poporului se comunică Parlamentului.
Instituţia Avocatul Poporului va aduce la cunoştinţa persoanei care i-a adresat petiţia modul de soluţionare. Acesta poate fi făcut public de către Avocatul Poporului prin mijloace de informare în masă, cu consimţământul persoanei sau al persoanelor interesate şi cu respectarea prevederilor privind informaţiile şi documentele secrete.
Dacă Avocatul Poporului constată, cu prilejul cercetărilor întreprinse, lacune în legislaţie sau cazuri grave de corupţie ori de nerespectare a legilor ţării, va prezenta un raport, conţinând cele constatate, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului sau, după caz, primului-ministru.
Avocatul Poporului poate fi consultat de iniţiatorii proiectelor de legi şi ordonanţe, care, prin conţinutul reglementărilor, privesc drepturile şi libertăţile cetăţenilor, prevăzute de Constituţia României, de pactele şi celelalte tratate internaţionale privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte.
