Cetăţenia copilului
| Comentarii |
|
cetăţenia copilului, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 21/1991 a cetăţeniei române, republicată, cetăţenia română se poate dobândi, potrivit art. 4, prin: naştere, adopţie şi acordare la cerere.
a) Dobândirea cetăţeniei române prin naştere. Articolul 5 din Legea nr. 21/1991 prevede următoarele: „(1) Copiii născuţi pe teritoriul României, din părinţi cetăţeni români, sunt cetăţeni români.
(2) Sunt, de asemenea, cetăţeni români cei care:
a) s-au născut pe teritoriul statului român, chiar dacă numai unul dintre părinţi este cetăţean român;
b) s-au născut în străinătate şi ambii părinţi sau numai unul dintre
ei are cetătenia română.
(3) Copilul găsit pe teritoriul statului român este considerat cetăţean român, până la proba contrarie, dacă niciunul dintre părinţi nu este cunoscut”.
b) Dobândirea cetăţeniei române prin adopţie. Potrivit art. art. 6 din Legea nr. 21/1991: „(1) Cetăţenia română se dobândeşte de către copilul cetăţean străin sau fără cetăţenie prin adopţie, dacă adoptatorii sunt cetăţeni români. în cazul în care adoptatul este major, este necesar consimţământul acestuia.
(2) In cazul în care numai unul dintre adoptatori este cetăţean român, cetăţenia adoptatului minor va fi hotărâtă, de comun acord, de către adoptatori. în situaţia în care adoptatorii nu cad de acord, instanţa judecătorească competentă să încuviinţeze adopţia va decide asupra cetăţeniei minorului, ţinând seama de interesele acestuia. în cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimţământul acestuia.
(3) Dacă adopţia se face de către o singură persoană, iar aceasta este cetăţean român, minorul dobândeşte cetăţenia adoptatorului”.
c) Dobândirea cetăţeniei române la cerere. Potrivit art. 9 din Legea nr. 21/1991, (1) Copilul născut din părinţi cetăţeni străini sau fără cetăţenie şi care nu a împlinit vârsta de 18 ani dobândeşte cetăţenia română o dată cu părinţii săi.
(2) în cazul în care numai unul dintre părinţi dobândeşte cetăţenia română, părinţii vor hotărî, de comun acord, cu privire la cetăţenia copilului. în situaţia în care părinţii nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, ţinând seama de interesele acestuia. în cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimţământul acestuia.
(3) Copilul dobândeşte cetăţenia română pe aceeaşi dată cu părintele său.
(4) în cazul în care minorul a dobândit cetăţenia română în condiţiile alin. (1) sau (2) şi nu a fost inclus în certificatul de cetăţenie al părintelui sau nu i s-a eliberat certificat de cetăţenie potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (5) sau (7), părinţii sau, după caz, părintele, cetăţeni români, pot solicita transcrierea ori înscrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine în condiţiile Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată.
(5) Copilul care a împlinit vârsta de 14 ani poate formula în nume propriu cererea de transcriere sau înscriere a certificatului ori extrasului de naştere. în acest caz, dovada cetăţeniei minorului se face cu cartea de identitate sau paşaportul emisă/emis de autorităţile române părintelui ori cu certificatul prevăzut la art. 20 alin. (4)”.
