Chestiune prejudicială
| Comentarii |
|
chestiune prejudicială, problemă juridică a cărei rezolvare trebuie să preceadă soluţionarea litigiului cu care este conexă. O cauză constituie o c.p. pentru o altă cauză când este necesar ca soluţionarea ei să se facă în mod definitiv înaintea celeilalte. Necesitatea rezolvării cu prioritate a c.p. se poate baza: a) pe caracterul ei de cauză principală şi respectiv pe caracterul subsidiar sau accesoriu al celeilalte cauze; b) pe natura sa juridică: o cauză penală trebuie să fie soluţionată de instanţa penală înaintea cauzei civile; excepţia de neconstituţional itate se va soluţiona înaintea cauzei civile în cadrul căreia a fost invocată. C.p. nu se identifică cu chestiunile prealabile: primele exced cauzei la care sunt raportate, iar ultimele, care se identifică cu excepţiile de procedură, formează elemente ale cauzei în care sunt invocate şi se includ în conţinutul acesteia. Judecarea cu prioritate a c.p. este asigurată prin posibilitatea sau obligaţia de suspendare a judecăţii celei de a doua cauze până la soluţionarea definitivă a celei dintâi [v. şi suspendarea judiciară a judecăţii; ordinea de soluţionare a excepţiilor]
chestiuni prejudiciale - probleme de a căror rezolvare depinde soluţionarea cauzei şi care trebuie rezolvate în prealabil, însă, de o altă instanţă decât aceea la care se află cauza respectivă. Art. 19 alin. (2) C. proc. pen. prevede singura chestiune prejudicială admisă în legislaţia noastră, în cazul acţiunii civile deduse în faţa instanţei civile, atunci când există proces penal în curs, judecata în faţa instanţei civile urmând a se suspenda până la rămânerea definitivă a hotărârii instanţei penale (este o aplicaţie a principiului penalul ţine în loc civilul).
chestiuni prejudiciale, denumire care se dă chestiunilor prealabile care urmează a fi rezolvate cu precădere de o altă instanţă decît cea la care se află pendinte cauza. Chestiunile prealabile de natură extrapenală au caracterul de c.p., cînd nu sînt rezolvate de instanţa penală ci sînt trimise la instanţa competentă. Pînă la pronunţarea acesteia judecata penală se suspendă. Orice c.p. este şi prealabilă, dar nu orice chestiune prealabilă este şi prejudicială. în unele legislaţii există dispoziţii care opresc instanţa competentă de a judeca aspectul principal să soluţioneze şi chestiunea prealabilă. De regulă, aceasta din urmă este dată în competenţa altei instanţe. Asemenea dispoziţii erau şi în Codul de procedură penală român din 1936. Potrivit art. 11 din acest cod, in materie de delicte, cind rezolvarea excepţiei civile prejudiciale necesita un limp îndelungat şi administrarea a numeroase probe, instanţa penală avea facultatea de a amina judecata şi de a obliga partea să introducă acţiune la instanţa civilă, fixind un termen potrivit, inlăuntrul căruia aceasta să se pronunţe. Hotărirea definitivă a instanţei civile asupra chestiunilor prejudiciale avea putere de lucru judecat in procesul penal. Cind excepţia civilă prejudicială forma obiectul unei acţiuni pendinte in faţa instanţei civile, fiind intentată mai inaintea acţiunii penale, instanţa penală era obligată să amine judecata pină la terminarea procesului civil (art. 12 din codul anterior). Această situaţie reprezenta, de altfel, singurul caz in care se aplica pe cale de excepţie regula „civilul ţine în loc penalul". Legea procesuală română prevede o singură chestiune prejudicială şi anume în cazul acţiunii civile deduse In faţa instanţei civile, atunci cînd există un proces penal in curs (art. 19, alin. 2, C.p.p.).
