Competenţa Curţii Constituţionale
| Comentarii |
|
competenţa Curţii Constituţionale, potrivit art. 146 din Constituţie, atribuţiile Curţii sunt următoarele:
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
c) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;
d) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;
e) constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului;
f) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;
g) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;
h) verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni;
i) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic.
Prin reforma constituţională din anul 2003 a fost întărit rolul Curţii Constituţionale, adăugându-i-se şi alte atribuţii pe lângă cele deja enunţate. Astfel, o nouă atribuţie a Curţii Constituţionale este aceea de a se pronunţa asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori. în cazul în care constituţionalitatea unui tratat sau a unui acord internaţional a fost constatată, acesta nu poate face obiectul unei excepţii de neconstitu-tionalitate. în schimb, dacă tratatul sau acordul internaţional a fost declarat ca fiind neconstituţional, el nu va putea fi ratificat decât după modificarea Constituţiei.
O nouă competenţă a Curţii Constituţionale este aceea de a soluţiona conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;.
Printre modificările cele mai importante este aceea care priveşte efectele deciziilor Curţii Constituţionale. Astfel, alin. (1) al art. 147 dispune că prevederile constatate ca fiind neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale, dacă în acest interval Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei.
