Consiliu de supraveghere al SA
| Comentarii |
|
consiliu de supraveghere al SA, organ colegial în cadrul SA cu sistem dualist de administrare. în cazul SA care optează pentru un sistem dualist de administrare, conducerea revine directoratului şi CS. Membrii CS sunt numiţi de către adunarea generală a acţionarilor, cu excepţia primilor membri, care sunt numiţi prin actul constitutiv. Candidaţii pentru posturile de membru în CS sunt nominalizaţi de către membrii existenţi ai consiliului sau de către acţionari. Numărul membrilor CS este stabilit prin actul constitutiv, dar acesta nu poate fi mai mic de 3 şi nici mai mare de 11. Membrii CS pot fi revocaţi oricând de adunarea generală a acţionarilor, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul voturilor acţionarilor prezenţi. CS alege dintre membrii săi un preşedinte al consiliului (art. 153^6 Legea 31/1990). în cazul vacantei unui post de membru în CS, consiliul poate proceda la numirea unui membru provizoriu, până la întrunirea adunării generale. Dacă vacanţa menţionată determină scăderea numărului membrilor CS sub minimul legal, directoratul trebuie să convoace fără întârziere adunarea generală pentru completarea locurilor vacante. în cazul în care directoratul nu îşi îndeplineşte obligaţia de a convoca adunarea generală, orice parte interesată se poate adresa instanţei pentru a desemna persoana însărcinată cu convocarea adunării generale ordinare a acţionarilor, care să facă numirile necesare (art. 153^7 Legea 31/1990).
Membrii CS nu pot fi concomitent membri ai directoratului; de asemenea, ei nu pot cumula calitatea de membru în CS cu cea de salariat al societăţii. Prin actul constitutiv sau prin hotărâre a adunării generale a acţionarilor se pot stabili condiţii specifice de profesionalism şi independenţă pentru membrii CS (art. 153^8 Legea 31/1990). Durata mandatului membrilor CS este stabilită prin actul constitutiv, ea neputând depăşi 4 ani. Ei sunt reeligibili, când prin actul constitutiv nu se dispune altfel. Durata mandatului primilor membri ai consiliului de administraţie, respectiv al primilor membri ai CS nu poate depăşi 2 ani. Pentru ca numirea unui membru al CS să fie valabilă din punct de vedere juridic, persoana numită trebuie să o accepte în mod expres. Persoana numită în funcţia de membru al CS trebuie să fie asigurată pentru răspundere profesională (art. 153^12 Legea 31/1990). O persoană fizică poate exercita concomitent cel mult 5 mandate de membru al CS în societăţi pe acţiuni al căror sediu se află pe teritoriul României. Această prevedere se aplică în aceeaşi măsură persoanei fizice membru al CS, cât şi persoanei fizice reprezentant permanent al unei persoane juridice membru al CS. Interdicţia menţionată nu se referă la cazurile când cel ales în CS este proprietar a cel puţin o pătrime din totalul acţiunilor societăţii sau este membru în CS al unei societăţi pe acţiuni ce deţine pătrimea arătată. Persoana care încalcă aceste prevederi legale (art. 15316 Legea 31/1990 ) este obligată să demisioneze din funcţiile de membru al CS care depăşesc numărul maxim de mandate permis, în termen de o lună de la data apariţiei situaţiei de incompatibilitate. La expirarea acestei perioade, el va pierde mandatul obţinut prin depăşirea numărului legal de mandate, în ordinea cronologică a numirilor, şi va fi obligat la restituirea remuneraţiei şi a altor beneficii primite către societatea în care a exercitat acest mandat. Deliberările şi deciziile la care el a luat parte în exercitarea mandatului respectiv rămân valabile.
CS are următoarele atribuţii principale: i) exercită controlul permanent asupra conducerii societăţii de către directorat; ii) numeşte şi revocă membrii directoratului;
iii) verifică conformitatea cu legea, cu actul constitutiv şi cu hotărârile adunării generale a operaţiunilor de conducere a societăţii;
iv) raportează cel puţin o dată pe an adunării generale a acţionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfăşurată; v) în cazuri excepţionale, când interesul societăţii o cere, CS poate convoca adunarea generală a acţionarilor. CS nu îi pot fi transferate atribuţii de conducere a societăţii. Cu toate acestea, în actul constitutiv se poate prevedea că anumite tipuri de operaţiuni nu pot fi efectuate
decât cu acordul consiliului. în cazul în care consiliul nu îşi dă acordul pentru o astfel de operaţiune, directoratul poate cere acordul adunării generale ordinare. Hotărârea adunării generale cu privire la un asemenea acord este dată cu o majoritate de 3 pătrimi din numărul voturilor acţionarilor prezenţi. Actul constitutiv nu poate stabili o altă majoritate şi nici stipula alte condiţii (art. 153^9 Legea 31/1990). în exercitarea atribuţiilor sale, CS poate crea comitete consultative, formate din cel puţin 2 membri ai consiliului şi însărcinate cu desfăşurarea de investigaţii şi cu elaborarea de recomandări pentru consiliu, în diferite domenii. CS se întruneşte cel puţin o dată la 3 luni. Preşedintele convoacă CS şi prezidează întrunirea. CS este convocat în orice moment la cererea motivată a cel puţin 2 dintre membrii consiliului sau la cererea directoratului, iar Consiliul se va întruni în cel mult 15 zile de la convocare; dacă preşedintele nu dă curs cererii de convocare a consiliului, autorii cererii pot convoca ei înşişi consiliul, stabilind ordinea de zi a şedinţei. Membrii directoratului pot fi convocaţi la întrunirile CS. Ei nu au drept de vot în consiliu.
La fiecare şedinţă se va întocmi un proces-verbal, care va cuprinde numele participanţilor, ordinea de zi, ordinea deliberărilor, deciziile luate, numărul de voturi întrunite şi opiniile separate. Procesul-verbal este semnat de către preşedintele de şedinţă şi de către cel puţin un alt membru prezent al consiliului (art. 153 Legea 31/1990).
Pentru validitatea deciziilor CS este necesară prezenţa a cel puţin jumătate din numărul membrilor, dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare. Deciziile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi; deciziile cu privire la numirea sau revocarea preşedinţilor acestor organe se iau cu votul majorităţii membrilor consiliului. Membrii CS pot fi reprezentaţi la întrunirile organului doar de către alţi membri ai săi; un membru prezent poate reprezenta un singur membru absent. Actul constitutiv poate dispune că participarea la reuniunile CS poate avea loc şi prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanţă, precizând felul acestora. Totodată, actul constitutiv poate limita felul deciziilor care pot fi luate în aceste condiţii şi poate prevedea un drept de a se opune la o astfel de procedură în favoarea unui număr determinat de membri ai organului respectiv. Mijloacele de comunicare la distanţă menţionate trebuie să întrunească condiţiile tehnice necesare pentru identificarea participanţilor, participarea efectivă a acestora la şedinţa consiliului şi retransmiterea deliberărilor în mod continuu. Dacă actul constitutiv nu dispune altfel, preşedintele CS va avea votul decisiv în caz de
paritate a voturilor. Dacă preşedintele în funcţie al CS nu poate sau îi este interzis să participe la vot, ceilalţi membri vor putea alege un preşedinte de şedinţă, având aceleaşi drepturi ca preşedintele în funcţie. în caz de paritate de voturi şi dacă preşedintele nu beneficiază de vot decisiv, propunerea supusă votului se consideră respinsă (art. 15320 Legea 31/1990): Remuneraţia membrilor CS este stabilită prin actul constitutiv sau prin hotărâre a adunării generale a acţionarilor. Remuneraţia suplimentară a membrilor CS însărcinaţi cu funcţii specifice în cadrul organului respectiv este stabilită de CS. Actul constitutiv sau adunarea generală a acţionarilor fixează limitele generale ale tuturor remuneraţiilor acordate în acest fel. Adunarea generală, respectiv CS şi, dacă este cazul, comitetul de remunerare se vor asigura, la stabilirea remuneraţiilor sau a altor avantaje, că acestea sunt justificate în raport cu îndatoririle specifice ale persoanelor respective şi cu situaţia economică a societăţii (art. 153^18 Legea 31/1990).
