CONTRACT DE ÎMPRUMUT DE CONSUMAŢIE, acel contract prin care o persoană numită împrumutător, transmite proprietatea asupra unor bunuri consumabile unei alte persoane numită împrumutat, cu obligaţia acestuia din urmă de a restitui la termen bunuri de aceeaşi natură, în aceeaşi cantitate şi calitate. Spre deosebire de contractul de împrumut de folosinţă (comodat), în care obiectul împrumutului este un bun determinat în individualitatea sa, care rămâne în proprietatea predătorului, fiind transmis gratuit numai spre folosinţă pe o anumită perioadă, în contractul de împrumut de consumaţie lucrurile se identifică prin specia lor şi împrumutatul poate dispune de ele, fiind obligat să restituie o cantitate echivalentă de bunuri de aceeaşi categorie şi calitate. Pentru împrumutul unor bunuri mobile - de regulă sume de bani - în contract se poate stipula obligaţia beneficiarului (împrumutatului) de a plăti o anumită dobândă, stabilită în condiţiile prevăzute de lege.
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Contract de împrumut de consumaţie
