Efectele contractului de comodat
| Comentarii |
|
efectele contractului de comodat, principalul efect al încheierii valabile a contractului de împrumut de folosinţă este transmiterea dreptului de folosinţă de la comodant la comodatar.
A. Obligaţiile comodatarului
Datorită caracterului unilateral, comodatul dă naştere, în principiu, la obligaţii numai pentru comodatar.
a). Obligaţia de conservare a lucrului. „Comodatarul este ţinut să păzească şi să conserve bunul împrumutat cu prudenţa şi diligenţa unui bun proprietar” (art. 2148 alin. 1 Noul Cod Civil).
Obligaţia de conservare este o obligaţie de mijloace, iar culpa comodatarului se apreciază după un criteriu mai sever decât diligenţa lui bonus pater familias, comodatarul fiind chiar obligat să întrebuinţeze chiar un bun propriu pentru salvarea bunului împrumutat (art. 2150 Noul Cod Civil).
Tot astfel, comodantul care, la data încheierii contractului, cunoştea viciile ascunse ale bunului împrumutat şi care nu l-a prevenit pe comodatar despre acestea este ţinut să repare prejudiciul suferit din această cauză de comodatar (art. 2152 Noul Cod Civil).
d). Obligaţia de restituire a lucrului. Principala obligaţie a comodatarului este de a restitui lucrul împrumutat în natura sa specifică (în individualitatea sa) la împlinirea termenului convenit sau, în lipsă de termen, după ce s-a folosit de bun potrivit convenţiei.
Ca excepţie, comodatarul „poate să dispună, ca un bun proprietar, de bunurile care, fără a fi consumptibile, se deteriorează rapid prin utilizare. în acest caz, la încetarea contractului, comodatarul va restitui valoarea pe care ar fi avut-o bunul la această din urmă dată” (art. 713 alin. 3 Noul Cod Civil).
Odată cu lucrul împrumutat, la scadenţă, comodatarul restituie şi fructele acestuia (el nefiind şi uzufructuar).
în cazul în care termenul nu este convenit şi contractul nu prevede întrebuinţarea pentru care s-a împrumutat bunul sau întrebuinţarea are un caracter permanent, comodatarul este obligat să înapoieze bunul la cererea comodantului (art. 2155 alin. 1 Noul Cod Civil).
Comodantul poate cere restituirea bunului înainte de termen (restituire anticipată) atunci când are el însuşi o nevoie urgentă şi neprevăzută de bun, atunci când comodatarul decedează sau atunci când comodatarul nu-şi respectă obligaţiile asumate (art. 2156 Noul Cod Civil).
Potrivit art. 2153 Noul Cod Civil, „în niciun caz, comodatarul nu poate invoca dreptul de retenţie pentru obligaţiile ce s-ar naşte în sarcina comodantului” (s.n.).
Având în vedere că obligaţia de restituire (obligaţie de a face) nu este alternativă, dacă lucrul s-a deteriorat din culpa comodatarului, el este obligat să îl repare şi să îl restituie în natură.
Când comodatarul refuză restituirea lucrului, potrivit dreptului comun, comodantul are la dispoziţie două acţiuni:
- o acţiune reală în revendicare, derivată din dreptul de proprietate al împru-mutătorului, care prezintă avantajul că este imprescriptibilă şi poate fi intentată şi împotriva terţelor persoane, şi
- o acţiune personală, care derivă din contract (ex contracta) şi prezintă avantajul (pentru comodant) de a fi mai uşor de dovedit.
Fiind personală, acţiunea în restituirea lucrului împrumutat se prescrie în termenul general.
Termenul de prescripţie a acţiunii începe să curgă de la expirarea termenului convenit în contract. Dacă părţile nu au stabilit un termen în contract (şi nici nu se prevede întrebuinţarea pentru care s-a împrumutat bunul) termenul de prescripţie începe să curgă de la data la care s-a făcut „cererea comodantului' de înapoiere a bunului (art. 2155 alin. 2 Noul Cod Civil).
Potrivit noilor dispoziţii ale Codului civil, comodatul încheiat în formă autentică sau printr-un înscris sub semnătură privată cu dată certă constituie titlu executoriu, în
cazul încetării prin decesul comodatarului sau prin expirarea termenului (art. 2157 alin. 1 Noul Cod Civil).
B. Obligaţiile comodantului
Datorită caracterului unilateral al împrumutului de folosinţă, contractul nu creează obligaţii decât în sarcina comodatarului. Astfel, în doctrină se admite unanim că, în principiu, comodantul nu are obligaţii născute din contractul de comodat.
Cu toate acestea, legea prevede anumite situaţii în care se pot naşte „unele obligaţii”şi în sarcina împrumutătorului (comodantului).
Comodantul este, astfel, obligat să restituie cheltuielile pentru lucrările necesare făcute de comodatar, care „nu puteau fi prevăzute la încheierea contractului, atunci când comodantul, înştiinţat în prealabil, nu s-a opus efectuării lor ori, din cauza urgenţei lucrărilor, acesta nu a putut fi înştiinţat în timp util” (art. 2151 alin. 2 Noul Cod Civil).
De asemenea, comodantul are obligaţia de a-l despăgubi pe comodatar pentru pagubele provocate de viciile ascunse ale lucrului, pe care, deşi le cunoştea la încheierea contractului, nu le-a adus la cunoştinţa comodatarului (art. 2152 Noul Cod Civil).
