erori judiciare, greşeli de judecată săvârşite de judecători sau procurori în cursul unei proceduri judiciare. E.j. constituie, în orice sistem de drept, temei pentru exercitarea căilor ordinare sau extraordinare de atac. Ele pot genera şi o obligaţie de indemnizare corespunzătoare a victimelor. în această privinţă, legea fundamentală instituie principiul răspunderii statului pentru erorile judiciare; răspunderea statului nu înlătură însă răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Codul de procedură penală recunoaşte dreptul la reparare persoanei care a fost condamnată definitiv, dacă în urma rejudecării s-a pronunţat o hotărâre definitivă de achitare; are drept la repararea pagubei suferite şi persoana care, în cursul procesului penal, a fost privată de libertate ori căreia i s-a restrâns libertatea în mod nelegal. Privarea sau restrângerea de libertate în mod nelegal trebuie stabilită, după caz, prin ordonanţă a procurorului de revocare a măsurii privative sau restrictive de libertate, prin ordonanţă a procurorului de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale pentru existenţa autorităţii de lucru judecat ori prin hotărâre a instanţei de revocare a măsurii privative sau restrictive de libertate, prin hotărâre definitivă de achitare sau prin hotărâre definitivă de încetare a procesului penal pentru existenţa autorităţii de lucru judecat. Are dreptul la repararea pagubei suferite şi persoana care a fost privată de libertate după ce a intervenit prescripţia, amnistia sau dezincriminarea faptei. Acţiunea civilă a victimei unei e.j. poate fi promovată împotriva statului doar în condiţiile expres determinate de Codul de procedură penală. Dreptul la acţiune al persoanei păgubite poate fi exercitat în termen de 18 luni de la data rămânerii definitive, după caz, a hotărârilor instanţei de judecată sau a ordonanţelor procurorului prevăzute în Codul de procedură penală; după moartea acesteia, acţiunea poate fi continuată sau pornită de către persoanele care se aflau în întreţinerea sa. Competenţa de soluţionare a acţiunii îndreptate împotriva statului aparţine tribunalului în a cărui rază teritorială domiciliază persoana îndreptăţită la despăgubiri. în cadrul procedurii de soluţionare a cauzei statul va fi citat prin Ministerul Economiei şi Finanţelor. Legea reglementează însă şi acţiunea în regres a statului împotriva persoanei vinovate. Răspunderea civilă a unui magistrat poate interveni doar în una din cele două situaţii expres determinate în legea fundamentală şi în Codul de procedură penală: reaua-credinţă şi grava neglijenţă. Prin urmare, răspunderea magistratului nu poate interveni pentru orice greşeală, ci doar în circumstanţele de excepţie prevăzute de lege.
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Erori judiciare
