Excepţia autorităţii lucrului judecat
| Comentarii |
|
excepţia autorităţii lucrului judecat, mijloc procesual de apărare pe care partea care a obţinut câştig de cauză într-un prim proces îl poate opune celeilalte părţi şi succesorilor ei în drepturi, în cazul în care s-ar porni un al doilea proces, împotriva sa, având acelaşi obiect şi aceeaşi cauză. E.a.l.j. priveşte dreptul la acţiune; ea este o excepţie de fond şi peremptorie, deoarece dacă se dovedeşte existenţa triplei identităţi - de părţi, obiect şi cauză - dreptul la acţiune este considerat a fi definitiv stins şi judecata celei din urmă acţiuni exercitate nu mai poate fi continuată [v. şi autoritate de lucru judecat; relativitatea lucrului judecat]
EXCEPŢIA PUTERII DE LUCRU JUDECAT, (art 166 c.pr.civ.; art. 1201 c.civ.) se invocă atunci când s-a formulat o a doua cerere de chemare în judecată, cu acelaşi obiect, fundamentată pe acelaşi temei juridic şi cu aceleaşi părţi, după ce în prima cerere s-a pronunţat deja o hotărâre judecătorească. Pentru a exista autoritate de lucru judecat dedus într-un proces din hotărârea pronunţată într-un proces anterior, trebuie să existe tripla identitate: de persoane, de obiect şi de cauză, iar prima hotărâre rămasă definitivă, să fi rezolvat în fond, procesul dintre părţi.
Am un dosar in apel si are ca obiect " hotarare care sa tina loc de act autentic". Partea adversa mi.a facut aderare la apel invocand exceptia lucrului judecat si ataseaza un alt dosar in care s-a dezbatut succesiunea. Mentionez ca sintem aceleasi parti mai putin o persoana care a decedat ulterior. Imi puteti spune daca are castig de cauza ?
Multumesc anticipat