Evaluarea daunelor-interese
| Comentarii |
|
evaluarea daunelor-interese, Enunţarea modalităţilor de evaluare a daunelor-interese; Evaluarea judiciară; Evaluarea legală; A. Obligaţiile pecuniare; B. Reguli speciale în materie de obligaţii pecuniare;C. Evaluarea daunelor-interese moratorii în cazul obligaţiilor de a face şi a altor obligaţii decât cele pecuniare; Evaluarea convenţională a daunelor-interese.
Enunţarea modalităţilor de evaluare a daunelor-interese.
Stabilirea întinderii daunelor-interese poate fi făcută de instanţa de judecată (evaluarea judiciară), direct prin lege (evaluarea legală) sau prin acordul de voinţă al părţilor (evaluarea convenţională).
Evaluarea judiciară.
Evaluarea judiciară a daunelor interese se face prin hotărâre judecătorească. Stabilirea întinderii daunelor-interese de către instanţele de judecată are loc cu respectarea principiului reparării integrale a prejudiciului în scopul repunerii creditorului în situaţia în care s-ar afla dacă debitorul ar fi executat întocmai prestaţiile la care s-a îndatorat [art. 1531 alin. (1) Noul Cod Civil]. Cu alte cuvinte, sumele de bani pe care debitorul va fi obligat să le plătească creditorului, cu titlu de despăgubiri, trebuie să corespundă întinderii prejudiciului cauzat.
In vederea aplicării principiului reparării integrale a prejudiciului, instanţa trebuie să ţină seama de clasificarea generală a prejudiciilor prezentată mai sus şi dedusă din alin. (2) şi (3) ale art. 1531 noul cod civil La calculul daunelor-interese mai trebuie avută în vedere clasificarea prejudiciilor în previzibile şi imprevizibile, directe şi indirecte, astfel cum acestea se deduc din prevederile art. 1532-1533 noul Cod Civil, deja analizate. în esenţă, evaluarea judiciară presupune cântărirea de către judecător a tuturor condiţiilor de angajare a răspunderii contractuale în special cu privire la prejudiciu (pentru că regulile aplicabile acestei condiţii şi descrise mai sus servesc la o evaluare judiciară, celelalte condiţii sunt doar precondiţii ale evaluării judiciare). Cu toate acestea, rolul judecătorului este semnificativ în special în ipotezele în care prejudiciile al căror cuantum nu poate fi stabilit cu certitudine şi care, confonn art. 1532 alin. (3) noul Cod Civil se detennină de instanţa de judecată, precum şi în cazul prejudiciilor nepatrimoniale ar căror cuantum este prin definiţie incert şi trebuie stabilit de judecător.
O ultimă chestiune esenţială în materie de evaluare judiciară a daunelor-interese este legată de momentul la care evaluarea trebuie făcută de judecător. în esenţă, instanţa trebuie să ţină seama de fluctuaţiile valorice şi de evoluţia prejudiciului ulterior neexecutării contractuale. De aceea, evaluarea trebuie să trebuie făcută în funcţie de momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti".
Evaluarea legală.
Evaluarea legală a daunelor-interese se circumscrie sferei obligaţiilor care au ca obiect prestaţia de a da o sumă de bani (situaţia care constituie modelul evaluării legale, reglementată în art. 1535 noul Cod Civil), la care legiuitorul adaugă şi cazul obligaţiilor de a face care pot fi evaluate în bani (situaţie complementară - reglementată în art. 1536 noul Cod Civil). în ceea ce priveşte reglementarea evaluării legale, ea este combinată inevitabil şi cu evaluarea convenţională a daunelor-interese moratorii (pentru că în această privinţă, legiuitorul stabileşte limite şi reguli specifice). în ceea ce priveşte evaluarea legală, vom atinge cu această ocazie şi chestiunea evaluării convenţionale.
A. Obligaţiile pecuniare.
Obligaţiile de acest fel se pot executa întotdeauna în natură. Este motivul pentru care neexecutarea obligaţiei nu poate duce la obligarea debitorului la plata de daune-interese compensatorii, care constau tot într-o sumă de bani egală cu cea datorată. Prin unnare, în cazul lor, debitorul poate fi obligat să plătească numai daune-interese moratorii. Daunele moratorii se cumulează cu executarea obligaţiei. Referitor la daunele moratorii, în situaţia obligaţiilor care au ca obiect plata unei sume de bani, art. 1535 noul Cod Civil, prevede aplicarea unnătoarelor reguli speciale:
a) cuantumul daunelor-interese moratorii este cel stabilit de părţi sau de lege. în ipoteza în care părţile au prevăzut cuantumul daunelor-interese pentru executarea cu întârziere a obligaţiilor pecuniare se aplică acest nivel al despăgubirilor. Dacă nu există nicio clauză contractuală referitoare la cuantumul daunelor-interese moratorii, se acordă despăgubiri în cuantumul stabilit de lege - este vorba în realitate de dobânda legală, care se stabileşte prin lege specială [art. 1535 alin. (1) teza I noul Cod Civil]. Cuantumul stabilit de legea specială este unul fix, astfel cum vom vedea cu ocazia analizei condiţiei unnătoare;
b) creditorul nu trebuie să facă dovada existenţei şi întinderii prejudiciului cauzat prin întârzierea în executarea obligaţiei. Art. 1535 alin. (1) teza I noul Cod Civil instituie prezumţia că ori de câte ori un creditor a fost lipsit de folosinţa sumei de bani datorată de debitor, el a suferit un prejudiciu, prevăzând expres că creditorul nu trebuie să dovedească prejudiciul cauzat prin executarea cu întârziere. In plus, cuantumul daunelor-interese moratorii, convenţional sau legal stabilit de părţi este unul fix, astfel încât el nu poate fi modificat prin proba faptului că prejudiciul suferit de creditor este mai mic [art. 1535 alin. (1) teza a Il-a noul Cod Civil]. Prin excepţie, cuantumul se poate modifica în sensul majorării: i. când dobânzile moratorii nu sunt stabilite prin convenţia părţilor, în ipoteza prevăzută de art. 1535 alin. (2) noul Cod Civil: „Dacă înainte de scadenţă, debitorul datora dobânzi mai mari decât dobânda legală, daunele moratorii sunt datorate la nivelul aplicabil înainte de scadenţă” şi ii. cândcreditonilprobează un prejudiciu superior dobânzii moratorii convenţionale - confonn art. 1535 alin. (3) noul Cod Civil, „Dacă nu sunt datorate dobânzi moratorii mai mari decât dobânda legală, creditorul are dreptul, în afara dobânzii legale, la daune-interese pentru repararea integrală a prejudiciului suferit”;
c) daunele-interese moratorii sunt datorate, în principiu, din ziua scadenţei obligaţiei de plată. Această condiţie este dedusă din reglementarea cuprinsă în alin. (1) al art. 1535 noul Cod Civil care prevede că „în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până la momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege
B. Reguli speciale în materie de obligaţii pecuniare.
Astfel cum am anticipat, pe lângă prevederile legale din Codul civil referitoare la cuantumul legal al daunelor-interese în materie de obligaţii pecuniare, există şi norme speciale în materie. Avem în vedere, în principal, Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţiile băneşti. Acest act nonnativ, de importanţă capitală, stabileşte reguli suplimentare în raport cu cele cuprinse în Cod. In sinteză, aceste reguli ar fi următoarele:
a) evaluarea daunelor-interese în materie de obligaţii pecuniare trebuie să ţină seama de clasificarea legală a acestora în dobândă legală remuneratorie (dobânda datorată de debitorul obligaţiei de a da o sumă de bani la un anumit termen, calculată pentru perioada anterioară împlinirii termenului scadenţei obligaţiei - art. 1 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011) şi dobândă legală penalizatoare [dobânda datorată de debitorul obligaţiei băneşti pentru neîndeplinirea obligaţiei respective la scadenţă - art. 1 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011];
b) dobânda legală (adică dobânda aplicabilă în toate situaţiile în care părţile nu a prevăzut cuantumul dobânzii) este stabilită de art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011, astfel: i. rata dobânzii legale remuneratorii este egală cu nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, care este rata dobânzii de politică monetară stabilită prin hotărâre a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României; ii. rata dobânzii legale penalizatoare se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de referinţă plus 4 puncte procentuale; iii. în raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei întreprinderi cu scop lucrativ, în sensul art. 3 alin. (3) noul Cod Civil, rata dobânzii legale se stabileşte potrivit celor două reguli prezentate mai sus, diminuat cu 20%; iv. în raporturile juridice cu element de extraneitate, atunci când legea română este aplicabilă şi când s-a stipulat plata în monedă străină, dobânda legală este de 6% pe an;
c) părţile sunt libere să stabilească rata dobânzii pentru sumele datorate în baza contractului dintre ele [art. (1) alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011], cu anumite limite: i. în cazul obligaţiilor pecuniare izvorâte din orice alte raporturi, altele decât cele legate de exploatarea unei întreprinderi în sensul art. 3 alin. (3) noul Cod Civil (adică în raporturi civile şi nu comerciale), dobânda convenţională nu poate depăşi cu peste 50% dobânda legală - per a contrario, în materie comercială, nivelul dobânzii este nelimitat (sub rezerva clauzelor abuzive eventuale). în cazul nerespectării acestei limite, sancţiunea este drastică - ea presupune decăderea totală a creditorului din dreptul de a pretinde dobânzi, deci chiar şi din dreptul de a pretinde dobânda legajă (art. 5 din Ordonanţă); ii. rata dobânzii convenţionale trebuie stabilită prin act scris. în caz contrar, creditorul nu va avea dreptul decât la dobânda legală (art. 6 din Ordonanţă); iii. în principiu, este interzisă capitalizarea dobânzii sau anatocismul [art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011], De la această prohibiţie există excepţii importante, în ipoteza în care există o convenţie specială între părţi privind capitalizarea [care trebuie să fie încheiată numai după scadenţă şi numai pentru dobânzi datorate de cel puţin un an - art. 8 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011]2 şi în cazul dobânzilor convenţionale remuneratorii [care oricum se pot capitaliza fară restricţii - art. 8 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011]; iv. în sfârşit, plata anticipată a dobânzilor este permisă numai în condiţiile art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011, adică pentru cel mult 6 luni şi nu este supusă restituirii indiferent de fluctuaţiile dobânzii legale survenite ulterior momentului plăţii.
C. Evaluarea daunelor-interese moratorii în cazul obligaţiilor de a face şi a altor obligaţii decât cele pecuniare.
Confonn art. 1536 noul Cod Civil, în ipoteza unor alte obligaţii decât cele de a plăti sume de bani, dacă acestea sunt executate cu întârziere, creditorul are dreptul la plata unor daune-interese moratorii egale cu dobânda legală. Acestea se pot calcula, spre deosebire de cazul obligaţiilor pecuniare, numai de la data punerii în întârziere a debitorului. Excepţiile de la această regulă sunt date de situaţiile în care: a) s-a stipulat o clauză penală care prevede un alt cuantum al daunelor-interese; b) creditorul poate dovedi un prejudiciu mai mare cauzat de întârzierea în executarea obligaţiei.
Evaluarea convenţională a daunelor-interese.
Stabilirea întinderii despăgubirilor poate avea loc şi prin acordul de voinţă al creditorului şi debitorului, intervenit înainte de producerea prejudiciului. Această înţelegere se numeşte clauză penală şi este reglementată în art. 1538-1543 noul Cod Civil Alături de clauza penală, tot cu titlu de evaluare convenţională a daunelor-interese, legiuitorul reglementează şi arvuna.
Acesta fuge de raspundere , fals an declaratii....
Chiar daca responsabil de realizarea contractului , a primit toata suma negociata an avans dar si alte sume pentru care an mod repetat nu a mai primit chitanta unde au fost cheltuite sumele de bani.
Citat la judecatorie :
La instanta civila acesta nu doreste sa se prezinte repetat ...