Exercitarea comerţului în limitele concurenţei licite şi cu respectarea regulilor privind protecţia consumatorului
| Comentarii |
|
exercitarea comerţului în limitele concurenţei licite şi cu respectarea regulilor privind protecţia consumatorului, Protecţia împotriva practicilor anticoncurenţiale şi a concentrărilor economice. Protecţia împotriva concurenţei neloiale
În activitatea pe care o desfăşoară, comercianţii sunt obligaţi să nu recurgă la mijloace frauduloase, nelegale, pentru atragerea şi menţinerea clientelei. Libertatea concurenţei şi exercitarea cu onestitate a acesteia este garantată de însăşi Constituţie, care, în art. 135, prevede că statul trebuie să asigure: „libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie&" în cazul exercitării abuzive a dreptului la concurenţă, a folosirii mijloacelor nepermise de lege pentru atragerea clientelei, concurenţa este ilicită, neloială, fiind interzisă şi sancţionată prin diferite acte normative'.
Exercitarea comerţului cu respectarea regulilor oneste ale concurenţei şi protecţiei consumatorului se manifestă prin:
a) sancţionarea practicilor anticoncurenţiale, monopoliste:
b) sancţionarea întrebuinţării unor mijloace nelicite de atragere a clientelei:
c) combaterea şi sancţionarea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii:
d) protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite.
Protecţia împotriva practicilor anticoncurenţiale şi a concentrărilor economice
Exercitarea comerţului poate fi obstrucţionată prin practicile anticoncurenţiale şi concentrările economice. Interdicţia practicilor anticoncurenţiale şi a concentrărilor economice constituie obiectul de reglementare al Legii nr. 21/1996 asupra concurentei .
Practicile anticoncurenţiale
Potrivit dispoziţiilor art. 5 din lege, sunt interzise orice înţelegeri între întreprinderi, orice decizii ale asociaţiilor de întreprinderi şi orice practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia, în special cele care:
a) stabilesc, direct sau indirect, preţuri de cumpărare ori de vânzare sau orice alte condiţii de tranzacţionare;
b) limitează sau controlează producţia, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investiţiile;
c) împart pieţele sau sursele de aprovizionare;
d) aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiţii inegale la prestaţii echivalente, provocând în acest fel unora dintre ei un dezavantaj concurenţial;
e) condiţionează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte;
f) constau în participarea, în mod concertat, cu oferte trucate la licitaţii sau la orice alte forme de concurs de oferte;
g) elimină de pe piaţă alţi concurenţi, limitează sau împiedică accesul pe piaţă şi libertatea exercitării concurenţei de către alte întreprinderi, precum şi înţelegerile de a nu cumpăra de la sau de a nu vinde către anumite întreprinderi fără o justificare rezonabilă.
Sunt exceptate înţelegerile sau categoriile de înţelegeri între întreprinderi, deciziile sau categoriile de decizii ale asociaţiilor de întreprinderi, practicile concertate sau categoriile de practici concertate, atunci când acestea îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) contribuie la îmbunătăţirea producţiei sau distribuţiei de mărfuri ori la promovarea progresului tehnic sau economic, asigurând, în acelaşi timp, consumatorilor un avantaj corespunzător celui realizat de părţile la respectiva înţelegere, decizie ori practică concertată;
b) impun întreprinderilor în cauză doar acele restricţii care sunt indispensabile pentru atingerea acestor obiective;
c) nu oferă întreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenţa de pe o parte substanţială a pieţei produselor în cauză.
Categoriile de înţelegeri, decizii şi practici concertate, exceptate prin aplicarea prevederilor legii, precum şi condiţiile şi criteriile de încadrare pe categorii sunt cele stabilite în regulamentele Consiliului Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene cu privire la aplicarea prevederilor art. 101 alin. (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene anumitor categorii de înţelegeri, decizii ale asociaţiilor de întreprinderi sau practici concertate, denumite regulamente de exceptare pe categorii, care se aplică în mod corespunzător.
Prin art. 6 din Legea nr. 21/1996 este interzisă, de asemenea, folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziţii dominante deţinute pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia. Potrivit legii, aceste practici abuzive pot consta în special în:
a) impunerea, în mod direct sau indirect, a unor preţuri inechitabile de vânzare ori de cumpărare sau a altor condiţii inechitabile de tranzacţionare şi refuzul de a trata cu anumiţi furnizori ori beneficiari;
b) limitarea producţiei, comercializării sau dezvoltării tehnologice în dezavantajul consumatorilor;
c) aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, provocând, în acest fel, unora dintre ei un dezavantaj concurenţial;
d) condiţionarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte;
e) practicarea unor preţuri excesive sau practicarea unor preţuri de ruinare, în scopul înlăturării concurenţilor, ori vânzarea la export sub costul de producţie, cu acoperirea diferenţelor prin impunerea unor preţuri majorate consumatorilor interni;
f) exploatarea stării de dependenţă în care se găseşte o altă întreprindere faţă de o asemenea întreprindere sau întreprinderi şi care nu dispune de o soluţie alternativă în condiţii echivalente, precum şi ruperea relaţiilor contractuale pentru singurul motiv că partenerul refuză să se supună unor condiţii comerciale nejustificate.
Concentrările economice
Se realizează o concentrare în cazul în care modificarea de durată a controlului rezultă în urma: fuzionării a două sau mai multe întreprinderi independente anterior sau părţi ale unor întreprinderi, sau dobândirii, de către una sau mai multe persoane care controlează deja cel puţin o întreprindere ori de către una sau mai multe întreprinderi, fie prin achiziţionarea de valori mobiliare sau de active, fie prin contract ori prin orice alte mijloace, a controlului direct sau indirect asupra uneia ori mai multor întreprinderi sau părţi ale acestora. Crearea unei societăţi în comun care îndeplineşte în mod durabil toate funcţiile unei entităţi economice autonome constituie o concentrare (art. 10 din Legea nr. 21/1996).
Legea (art. 12) interzice concentrările economice care ar ridica obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia, în special ca urmare a creării sau consolidării unei poziţii dominante.
Sancţionarea practicilor anticoncurenţiale şi a concentrării economice
încălcarea dispoziţiilor privind practicile anticoncurenţiale şi concentrările economice atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz.
Astfel, potrivit prevederilor art. 49, sunt nule de drept orice înţelegeri sau decizii interzise prin art. 5 şi 6 din lege, precum şi prin art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, respectiv orice angajamente, convenţii sau clauze contractuale raportându-se la o practică anticoncurenţială. în cazul în care s-a cauzat un prejudiciu, persoanele vinovate răspund pentru repararea integrală a pagubei în condiţiile prevăzute la art. 61 din lege.
Anumite fapte sunt considerate contravenţii şi sancţionate ca atare în conformitate cu art. 50-511 din lege. Astfel, sunt considerate contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 0, 1% la 1% din cifra de afaceri totală din anul financiar anterior sancţionării:
a) furnizarea de informaţii inexacte, incomplete sau care induc în eroare într-o cerere, o confirmare, o notificare sau o completare la aceasta, potrivit prevederilor art. 15;
b) furnizarea de informaţii inexacte, incomplete sau care induc în eroare ori de documente incomplete sau nefurnizarea informaţiilor şi documentelor solicitate potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) lit. a);
c) furnizarea de informaţii inexacte sau care induc în eroare, ca răspuns la o solicitare efectuată potrivit prevederilor art. 35 alin. (2);
d) furnizarea de informaţii, documente, înregistrări şi evidenţe într-o formă incompletă în timpul inspecţiilor desfăşurate potrivit prevederilor art. 36;
e) refuzul de a se supune unei inspecţii desfăşurate potrivit prevederilor art. 36.
De asemenea, constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.000
lei la 20.000 lei faptele autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale constând în:
a) furnizarea cu intenţie ori din neglijenţă de informaţii inexacte, incomplete sau care induc în eroare ori de documente incomplete sau nefurnizarea informaţiilor şi documentelor solicitate, potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) lit. b);
b) furnizarea cu intenţie ori din neglijenţă de informaţii inexacte sau care induc în eroare, ca răspuns la o solicitare efectuată potrivit prevederilor art. 35 alin. (2).
Dacă, cu intenţie sau din neglijenţă, nefurnizarea informaţiilor solicitate persistă după termenul stabilit de către Consiliul Concurenţei, acesta va putea aplica conducătorului instituţiei sau autorităţii administraţiei publice centrale sau locale o amendă cominatorie de până la 5.000 lei pentru fiecare zi de întârziere.
De asemenea, constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 0, 5% la 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancţionării următoarele fapte, săvârşite cu vinovăţie de întreprinderi sau asociaţii de întreprinderi:
a) încălcarea prevederilor art. 5 şi 6 din lege, precum şi a prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;
b) nenotificarea unei concentrări economice, potrivit prevederilor art. 15 alin. (1) şi (2), înainte de punerea în aplicare a acesteia, cu excepţia cazului în care sunt incidente prevederile art. 15 alin. (7) sau s-a acordat o derogare conform art. 15 alin. (8);
c) realizarea unei operaţiuni de concentrare economică cu încălcarea prevederilor art. 15 alin. (6)-(8);
d) începerea unei acţiuni de concentrare economică declarată incompatibilă printr-o decizie a Consiliului Concurenţei, potrivit prevederilor art. 46 alin. (4) lit. a);
e) neîndeplinirea unei obligaţii, a unei condiţii sau a unei măsuri impuse printr-o decizie luată potrivit prevederilor legii.
Dacă încălcarea săvârşită de o asociaţie de întreprinderi priveşte activităţile membrilor săi, amenda nu poate depăşi 10% din suma cifrelor de afaceri totale ale fiecărui membru activ pe piaţa afectată de încălcarea săvârşită de asociaţie.
în ceea ce priveşte contravenţia prevăzută la alin. (1) lit. a), constând în încălcarea prevederilor art. 5 din lege, precum şi a prevederilor art. 101 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Consiliul Concurenţei va stabili, prin instrucţiuni, condiţiile şi criteriile de aplicare a unei politici de clemenţă, care poate merge până la absolvirea de răspundere pecuniară.
Prin excepţie de la prevederile art. 50 şi 51 alin. (1), în cazul în care cifra de afaceri realizată în anul financiar anterior sancţionării nu poate fi determinată, va fi luată în considerare cea aferentă anului financiar în care întreprinderea sau aso
ciaţia de întreprinderi a înregistrat cifra de afaceri, an imediat anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii.
în fine, participarea cu intenţie frauduloasă şi în mod determinant a unei persoane fizice la conceperea, organizarea sau realizarea practicilor interzise potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) şi care nu sunt exceptate potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani ori cu amendă şi interzicerea unor drepturi.
Protecţia împotriva concurenţei neloiale
Concurenţa neloială este reglementată de Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale.
Confuzia
în accepţiunea art. 5 din lege, prin confuzie se înţelege orice act prin care un comerciant foloseşte o firmă, emblemă sau o denumire specială ori ambalaje de natură a produce confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant. Realizează conţinutul confuziei şi producerea în orice mod, importul, exportul, depozitarea, punerea în vânzare sau vânzarea unor mărfuri purtând menţiuni false privind brevetele de invenţii, originea şi caracteristicile mărfurilor, precum şi cu privire la numele producătorului sau comerciantului, în scopul de a induce în eroare pe ceilalţi comercianţi şi pe beneficiari (art. 5 din lege).
Denigrarea
Concurenţa neloială prin denigrare constă în comunicarea sau răspândirea, de către un comerciant, de afirmaţii mincinoase asupra unui concurent sau a mărfurilor sale, afirmaţii de natură să dăuneze bunului mers al întreprinderii (art. 4 din lege).
Dezorganizarea
Acest act de concurenţă neloială constă în destabilizarea activităţii comerciantului rival. Destabilizarea constă în oferirea, promiterea sau acordarea - mijlocit sau nemijlocit - de daruri ori alte avantaje salariatului unui comerciant sau reprezentanţilor acestuia, pentru ca prin purtare neloială să poată afla procedeele sale industriale, pentru a cunoaşte sau a folosi clientela sa ori pentru a obţine alt folos pentru sine ori pentru altă persoană în dauna unui concurent [art. 4 lit. f) din lege].
Acapararea clientelei prin oferirea unor avantaje
Această faptă se realizează prin încheierea de contracte prin care un comerciant asigură predarea unei mărfi sau executarea unor prestaţii în mod avantajos, cu condiţia aducerii de către client a altor cumpărători cu care comerciantul ar urma să încheie contracte asemănătoare.
Sancţionarea actelor şi faptelor de concurenţă neloială
încălcarea regulilor privind concurenţa loială atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz, a autorului. Răspunderea autorului actelor şi faptelor de concurenţă neloială este guvernată de regulile statuate în art. 4-6 din Legea nr. 11/1991. în consecinţă, pe cale civilă, autorul va fi obligat la acoperirea tuturor daunelor patrimoniale sau morale cauzate persoanei păgubite. Anumite fapte constituie contravenţii, iar altele sunt calificate infracţiuni şi atrag răspunderea penală a comerciantului care le-a săvârşit.
Protecţia împotriva practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii
Practicile incorecte ale comercianţilor în relaţiile cu consumatorii sunt reglementate prin Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor.
Protejarea populaţiei împotriva activităţilor comerciale ilicite
Activităţile comerciale considerate ca fiind ilicite şi, prin urmare, interzise, sunt reglementate prin Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite.
