Obligaţia comercianților de publicitate prin registrul comerţului
| Comentarii |
|
obligaţia comercianților de publicitate prin registrul comerţului, Scopul publicităţii prin registrul comerţului. Categorii de comercianţi supuşi obligaţiei de publicitate prin registrul comerţului. Înmatricularea şi autorizarea funcţionării comercianţilor. Înscrierea menţiunilor în registrul comerţului. Efectele înregistrărilor în registrul comerţului
Obligaţia de publicitate prin registrul comerţului este reglementată prin Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului. Potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 26/1990, comercianţii, înainte de începerea comerţului, precum şi alte persoane fizice sau juridice, prevăzute în mod expres de lege, înainte de începerea activităţii acestora, au obligaţia să ceară înmatricularea în registrul comerţului, iar în cursul exercitării şi la încetarea comerţului sau, după caz, a activităţii respective, să ceară înscrierea în acelaşi registru a menţiunilor privind actele şi faptele a căror înregistrare este prevăzută de lege. Din textul citat rezultă că publicitatea prin registrul comerţului este o obligaţie cu caracter de continuitate, în sensul că, înainte de începerea
comerţului, comerciantul este obligat să se înmatriculeze în registru, iar ulterior, să înscrie în registru menţiunile prevăzute în mod expres de reglementările legale.
Scopul publicităţii prin registrul comerţului
Scopul publicităţii prin registrul comerţului îl constituie opozabilitatea faţă de terţi a menţiunilor înregistrate şi constituirea unei evidenţe a comercianţilor (o bancă de date) cu privire la principalele aspecte ce ţin de persoana comerciantului şi de activitatea ce o desfăşoară.
Art. 4 din Legea nr. 26/1990 dispune că registrul comerţului este public. Caracterul public al registrului comerţului se materializează prin obligaţia registrului de a elibera persoanelor interesate date şi informaţii ce privesc comercianţii şi menţiunile înregistrate. în acest scop, legea prevede că oficiul registrului comerţului este obligat să elibereze, pe cheltuiala solicitantului, copii certificate de pe înregistrările efectuate în registrul comerţului, ca şi de pe actele prezentate la efectuarea înregistrărilor. De asemenea, oficiul registrului comerţului are obligaţia să elibereze certificate care să ateste că un anumit act sau fapt este sau nu înregistrat.
Categorii de comercianţi supuşi obligaţiei de publicitate prin registrul comerţului
în conformitate cu reglementările actuale, sunt supuse înregistrării în registrul comerţului:
a) persoanele fizice autorizate:
b) întreprinderile individuale;
c) întreprinderile familiale;
d) societăţile comerciale;
e) companiile naţionale şi societăţile naţionale;
g) regiile autonome;
h) grupurile de interes economic;
i) societăţile cooperative;
j) organizaţiile cooperatiste;
k) societăţile europene;
I) societăţile cooperative europene;
m) grupurile europene de interes economic cu sediul principal în România;
n) alte persoane fizice şi juridice prevăzute de lege.
Înmatricularea şi autorizarea funcţionării comercianţilor
Entităţile de mai sus sunt obligate să se înmatriculeze în registrul comerţului în momentul constituirii sau, după caz, în momentul începerii comerţului, precum şi să înregistreze menţiunile prevăzute de lege pe parcursul exercitării comerţului. înmatricularea în registrul comerţului şi autorizarea funcţionării este reglementată diferit în funcţie de calitatea comerciantului persoană fizică sau persoană juridică.
Înmatricularea şi autorizarea persoanelor fizice
înmatricularea şi autorizarea funcţionării persoanelor fizice este reglementată de O.U.G. nr. 44/2008. Potrivit art. 7 din ordonanţă, persoanele fizice au obligaţia
ca, înainte de începerea activităţii economice, să solicite înmatricularea în registrul comerţului şi autorizarea funcţionării, ca persoane fizice autorizate, respectiv ca întreprinzători persoane fizice titulari ai unei întreprinderi individuale sau ai unei întreprinderi familiale.
Pentru a fi înmatriculată şi autorizată să desfăşoare activităţi economice, persoana fizică trebuie să îndeplinească cerinţele privind vârsta, onorabilitatea şi sediul profesional (art. 8 din ordonanţă), iar pentru anumite activităţi să facă dovada unei pregătiri profesionale corespunzătoare.
Înmatricularea şi autorizarea funcţionării persoanelor juridice
Regimul juridic al înmatriculării şi autorizării funcţionării comercianţilor persoane juridice este stabilit prin mai multe acte normative, respectiv Legea nr. 26/1990, Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice. Potrivit acestor acte normative, înainte de începerea activităţii comerciale, comercianţii persoane juridice sunt obligaţi să solicite înmatricularea în registrul comerţului şi autorizarea funcţionării.
Procedura înmatriculării şi autorizării funcţionării comercianţilor
înmatricularea şi autorizarea funcţionării comercianţilor este reglementată de O.U.G. nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerţului.
Potrivit actului normativ menţionat, înregistrarea şi autorizarea funcţionării comercianţilor se face pe baza unei cereri. Competenţa de soluţionare a cererilor de înregistrare în registrul comerţului aparţine directorului oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal şi/sau persoanei ori persoanelor desemnate de către directorul general al oficiului naţional al registrului comerţului. Legea dispune că, în cazul în care pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, directorul oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal şi/sau persoana sau persoanele desemnate consideră necesar să cunoască părerea unor specialişti, se poate dispune efectuarea unei expertize, în contul părţilor, precum şi prezentarea oricăror altor dovezi.
După verificarea înscrisurilor depuse şi a celorlalte probe administrate, directorul oficiului registrului comerţului sau persoana desemnată dispune înregistrarea în registrul comerţului şi autorizează prin rezoluţie constituirea comerciantului. Rezoluţiile pronunţate de directorul oficiului registrului comerţului sau de persoanele desemnate sunt executorii de drept. împotriva rezoluţiei, persoana interesată poate formula plângere care va fi soluţionată de instanţa de judecată.
Înscrierea menţiunilor în registrul comerţului
Pe parcursul existenţei comerciantului este posibil ca înregistrările făcute cu prilejul înmatriculării şi autorizării să sufere modificări care să fie supuse înre
gistrării sau să intervină împrejurări noi a căror înregistrare în registrul comerţului este obligatorie.
Cu valoare de principiu, art. 21 din Legea nr. 26/1990 prevede că se vor înregistra în registrul comerţului menţiuni referitoare la:
a) donaţia, vânzarea, locaţiunea sau garanţia reală mobiliară constituită asupra fondului de comerţ, precum şi orice alt act prin care se aduc modificări înregistrărilor în registrul comerţului sau care face să înceteze firma ori fondul de comerţ;
b) numele şi prenumele, cetăţenia, codul numeric personal, pentru cetăţenii români, seria şi numărul paşaportului, pentru cetăţenii străini, data şi locul naşterii împuternicitului sau a reprezentantului fiscal, dacă este cazul; dacă dreptul de reprezentare este limitat la o anumită sucursală, menţiunea se va face numai în registrul unde este înscrisă sucursala, semnătura împuternicitului/reprezentantului fiscal va fi dată în forma prevăzută la art. 18 alin. (2) şi (3);
c) brevetele de invenţii, mărcile de fabrică, de comerţ şi de serviciu, denumirile de origine, indicaţiile de provenienţă, firma, emblema şi alte semne distinctive asupra cărora societatea comercială, regia autonomă, organizaţia cooperatistă sau comerciantul persoană fizică autorizată, întreprindere individuală şi întreprindere familială are un drept;
d) convenţia matrimonială, încheiată înaintea sau în timpul căsătoriei, inclusiv modificarea acesteia, hotărârea judecătorească privind modificarea judiciară a regimului matrimonial, acţiunea sau hotărârea în constatarea ori declararea nulităţii căsătoriei, acţiunea sau hotărârea de constatare ori declarare a nulităţii convenţiei matrimoniale, precum şi acţiunea sau hotărârea de divorţ pronunţate în cursul exercitării activităţii economice;
e) hotărârea de punere sub interdicţie a comerciantului sau de instituire a cu-ratelei acestuia, precum şi hotărârea prin care se ridică aceste măsuri;
f) deschiderea procedurii de reorganizare judiciară sau de faliment, după caz, precum şi înscrierea menţiunilor corespunzătoare;
g) hotărârea de condamnare a comerciantului, administratorului sau cenzorului pentru fapte penale care îl fac nedemn sau incompatibil să exercite această activitate;
h) orice modificare privitoare la actele, faptele şi menţiunile înregistrate.
înregistrarea menţiunilor în registrul comerţului se efectuează la cererea comerciantului sau a reprezentaţilor acestuia, după caz. Comerciantul trebuie să ceară înregistrarea actelor şi faptelor în registrul comerţului în termen de 15 zile de la data actelor sau faptelor suspuse înregistrării. Termenul de 15 zile este calificat ca fiind un termen de recomandare.
La încetarea activităţii comerciale, comerciantul are obligaţia să solicite radierea sa din registrul comerţului.
De reţinut că, potrivit legii, înregistrarea menţiunilor în registrul comerţului se face şi la dispoziţia instanţelor judecătoreşti. In acest sens, art. 7 din Legea nr. 26/1990 prevede că instanţele judecătoreşti sunt obligate să trimită oficiului registrului comerţului, în termen de 15 zile de la data când au rămas irevocabile, copii legalizate de pe hotărârile care se referă la acte, fapte şi menţiuni a căror înregistrare în registrul comerţului o dispun, conform legii.
Efectele înregistrărilor în registrul comerţului
Efectele înregistrării în registrul comerţului diferă în funcţie de calitatea de persoană fizică sau persoană juridică a comerciantului. în ceea ce priveşte comerciantul persoană fizică, înregistrarea în registrul comerţului conferă celui în cauză dreptul de a exercita activitatea comercială. înregistrarea societăţii comerciale are drept efect dobândirea personalităţii juridice de către aceasta. Potrivit Legii nr. 31/1990, societatea comercială dobândeşte personalitate juridică din data înregistrării în registrul comerţului.
Prin înregistrarea menţiunilor în registrul comerţului se realizează opozabilitatea faţă de terţi.
