Obligaţia comercianților privind organizarea şi ţinerea contabilităţii
| Comentarii |
|
obligaţia comercianților privind organizarea şi ţinerea contabilităţii, Persoanele obligate să ţină contabilitatea. Registrele de contabilitate. Situaţiile financiare. Consecinţele nerespectării obligaţiei de organizare şi ţinere a contabilităţii
Activitatea comercială este dinamică şi complexă şi excede interesului privat; ea interesează puterea statală, deoarece fiind speculativă este purtătoare de taxe şi impozite, iar, pe de altă parte, comerciantul trebuie să respecte regulile oneste ale comerţului, inclusiv cele privind protecţia consumatorilor. Din această cauză, de la începutul codificării raporturilor comerciale comercianţii au fost supuşi obligaţiei de a ţine o evidenţă a operaţiunilor pe care le efectuează. Astăzi această obligaţie se manifestă prin organizarea şi ţinerea contabilităţii activităţii comerciale, prin evidenţierea în registre speciale.
Organizarea şi ţinerea contabilităţii activităţii comerciale prezintă interes din mai multe puncte de vedere’1. în primul rând, registrele comerciale prezintă principalul instrument de cunoaştere a activităţii comerciale şi a situaţiei patrimoniale a comerciantului. Pe baza situaţiei financiare, comerciantul poate să-şi evalueze şansele de perspectivă în activitatea ce o desfăşoară şi să facă pronosticuri cu privire la rentabilitatea afacerii. în al doilea rând, registrele comercianţilor prezintă interes din perspectiva raporturilor procesuale, prin aceea că, potrivit Codului comercial, ele pot fi folosite ca mijloace de probă, în principal în raporturile dintre comercianţi şi, în anumite situaţii, şi în raporturile dintre comercianţi şi necomercianţi. în sfârşit, pe baza registrelor comerciale se evaluează corectitudinea desfăşurării activităţii comerciale şi tot pe baza lor se stabilesc impozitele, taxele şi alte obligaţii de natură fiscală.
Persoanele obligate să ţină contabilitatea
Principala reglementare în materia organizării şi ţinerii contabilităţii activităţii comerciale o reprezintă Legea nr. 82/1991. Potrivit art. 1 din legea menţionată, obligaţia de a organiza şi ţine contabilitatea proprie revine regiilor autonome, societăţilor comerciale, instituţiilor publice, unităţilor cooperatiste, asociaţiilor şi celorlalte persoane juridice, precum şi persoanelor fizice care au calitatea de comerciant.
Potrivit legii, răspunderea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii revine administratorului sau altor persoane însărcinate cu gestiunea patrimoniului.
Registrele de contabilitate
în conformitate cu dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 82/1991, registrele de contabilitate obligatorii pentru comercianţi sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar şi Registrul cartea mare.
Registrul-jurnal
Potrivit legii, în Registrul-jurnal se înregistrează toate operaţiunile, actele şi fapte pe care le efectuează comerciantul. înregistrările în Registrul-jurnal trebuie făcute zilnic. Datorită complexităţii sale, Registrul-jurnal reprezintă evidenţa cea mai detaliată şi exactă a activităţii comerciantului.
Registrul-inventar
în acest registru, comerciantul consemnează inventarul patrimoniului său. Legea obligă comercianţii ca la anumite intervale de timp sau cu prilejul efectuării unor operaţiuni să elaboreze un inventar al tuturor bunurilor, creanţelor şi datoriilor pe care le deţin.
Registrul cartea mare
Acest registru nu este obligatoriu pentru toţi comercianţii, ci doar pentru cei cu un volum mare de activitate (bănci, societăţi de asigurare, instituţii financiare nebancare, societăţile transfrontaliere, societăţile europene etc.). în registrul cartea mare conturile sunt personificate, iar contabilitatea se face în partidă dublă, în sensul că fiecare operaţiune comercială dă naştere unei duble înregistrări.
Potrivit art. 25 din Legea nr. 82/1991, registrele de contabilitate şi documentele justificative, care stau la baza înregistrărilor în contabilitate, se păstrează în arhiva comerciantului timp de 10 ani, cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, cu excepţia ştatelor de salarii, care se păstrează timp de 50 de ani.
Situaţiile financiare
Pe lângă organizarea şi ţinerea contabilităţii prin registrele mai sus evocate, legea obligă comercianţii şi la întocmirea unei situaţii financiare anuale. Situaţia financiară anuală cuprinde elementele esenţiale ale activităţii desfăşurate în cursul exerciţiului financiar.
Situaţia financiară anuală se depune la registrul comerţului. în acest sens, art. 185 din Legea nr. 31/1990 dispune: „consiliul de administraţie, respectiv directoratul, este obligat să depună la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, în format hârtie şi în format electronic sau numai în formă electronică, având ataşată o semnătură electronică extinsă, situaţiile financiare anuale, raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, după caz&" Dacă administratorii nu depun aceste documente la registrul comerţului, în termen de 6 luni de la expirarea termenului de depunere societatea va fi dizolvată.
Consecinţele nerespectării obligaţiei de organizare şi ţinere a contabilităţii
Neţinerea sau ţinerea necorespunzătoare a evidenţelor contabile atrage răspunderea contravenţională sau penală, după caz. Faptele care sunt considerate contravenţii sunt enumerate la art. 41 din Legea nr. 82/1991, dacă nu sunt săvârşite în condiţiile în care să fie calificate drept infracţiuni. Apoi, în conformitate cu prevederile art. 43 din Legea nr. 82/1991, constituie infracţiunea de fals intelectual şi se pedepseşte în condiţiile legii efectuarea cu ştiinţă de înregistrări inexacte, precum şi omisiunea cu ştiinţă a înregistrărilor în contabilitate având drept consecinţă denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare şi elementelor patrimoniale care se reflectă în bilanţ. în fine, pentru încălcarea regulilor privind organizarea şi ţinerea contabilităţii, comerciantul poate fi acuzat de săvârşirea infracţiunii de bancrută frauduloasă, reglementată şi sancţionată de art. 143 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.
