Firma
| Comentarii |
|
firma, Definiţie. Conţinutul firmei. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească firma
Definiţie
Potrivit art. 30 din Legea nr. 26/1990, firma este numele sau, după caz. denumirea sub care un comerciant îşi exercită comerţul şi sub care se semnează. Firma are ca principală funcţie identificarea comerciantului prin individualizarea lui faţă de alţi comercianţi şi joacă un rol important în atragerea clientelei.
Conţinutul firmei
Conţinutul firmei diferă, în principal, de calitatea de comerciant persoană fizică sau societate comercială.
Firma comerciantului persoană fizică
în cazul comerciantului persoană fizică, firma se compune din numele comerciantului scris în întregime sau din numele şi iniţiala prenumelui acestuia [art. 31 alin. (1) din Legea nr. 26/1990]. Firma unei întreprinderi familiale trebuie să cuprin
dă numele membrului de familie la iniţiativa căruia se înfiinţează întreprinderea familială, cu menţiunea întreprindere familială, scrisă în întregime.
Legea nr. 26/1990 [art. 31 alin. (2)] interzice adăugarea altor menţiuni care ar putea induce în eroare asupra naturii sau întinderii comerţului ori situaţiei comerciantului. Sunt permise totuşi menţiuni care să arate mai precis persoana comerciantului sau felul comerţului său.
Firma societăţii comerciale
în cazul societăţilor comerciale, conţinutul firmei diferă în funcţie de forma juridică a societăţii. Firma unei societăţi în nume colectiv trebuie să cuprindă numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, cu menţiunea „societate în nume colectiv", scrisă în întregime (art. 32 din Legea nr. 26/1990). în literatura de specialitate^1 s-a remarcat pe bună dreptate că, întrucât legea se referă la un asociat, în temeiul art. 12 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954, trebuie să înţelegem că se are în vedere numele de familie şi prenumele asociatului. în prezent, dispoziţiile art. 12 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954 se regăsesc în art. 83 Noul Cod Civil
Firma unei societăţi în comandită simplă se compune din numele a cel puţin unuia dintre asociaţii comanditaţi, cu menţiunea „societate în comandită”, scrisă în întregime.
înscrierea numelui unei persoane în firma unei societăţi în nume colectiv ori în comandită simplă este de mare însemnătate juridică din perspectiva răspunderii persoanei în cauză. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 34 din Legea nr. 26/1990, dacă numele unei persoane străine de societate figurează, cu consimţământul său, în firma unei societăţi în nume colectiv ori în comandită simplă, aceasta devine răspunzătoare nelimitat şi solidar de toate obligaţiile societăţii. Aceeaşi regulă este aplicabilă şi comanditarului al cărui nume figurează în firma unei societăţi în comandită. în consecinţă, înscrierea numelui unei persoane în firma unei societăţi în nume colectiv ori în comandită, cu consimţământul acesteia, are drept consecinţă răspunderea asociatului în cauză nelimitat şi solidar faţă de toate obligaţiile societăţii.
Firma unei societăţi pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni se compune dintr-o denumire proprie, de natură a o deosebi de firma altor societăţi, şi va fi însoţită de menţiunea scrisă în întregime „societate pe acţiuni” sau „S.A.” ori, după caz, „societate în comandită pe acţiuni”.
Firma unei societăţi cu răspundere limitată se compune dintr-o denumire proprie, la care se poate adăuga numele unuia sau al mai multor asociaţi, şi va fi însotită de menţiunea înscrisă în întregime „societate cu răspundere limitată” sau „S.R.L.”.
Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească firma
Pentru a constitui un element de individualizare a comerciantului, firma trebuie să îndeplinească mai multe condiţii.
Noutatea
Legea nr. 26/1990 în art. 38 dispune că orice firmă nouă trebuie să se deosebească de cele existente. Prin urmare, una din condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească firma este aceea de a avea caracter de noutate', în sensul de a avea un conţinut diferit de celelalte firme înscrise în registrul comerţului. Legea îngăduie însă existenţa unei asemănări între o firmă nouă şi una deja înregistrată, în acest sens, art. 38 alin. (2) din Legea nr. 26/1990 prevede: „când o firmă nouă este asemănătoare cu o alta, trebuie să se adauge o menţiune care să o deosebească de aceasta, fie prin desemnarea mai precisă a persoanei, fie prin indicarea felului de comerţ exercitat sau în orice alt mod.”.
Sancţiunea nerespectării condiţiei de noutate a firmei constă în refuzul înscrierii acesteia în registrul comerţului. Această sancţiune este reglementată de art. 39 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 care stipulează că „oficiul registrului comerţului va refuza înscrierea unei firme care, neintroducând elemente deosebite în raport cu firme deja înregistrate, poate crea confuzie cu acestea"
Se interzice înscrierea unei firme care conţine cuvintele: «ştiinţific», «academie», «academic», «universitate», «universitar», «şcoală», «şcolar» sau derivatele acestora. înscrierea unei firme care conţine cuvintele: «naţional», «român», «institut» sau derivatele acestora ori cuvinte sau sintagme caracteristice autorităţilor şi instituţiilor publice centrale se realizează numai cu acordul Secretariatului General al Guvernului. înscrierea unei firme care conţine cuvinte sau sintagme caracteristice autorităţilor şi instituţiilor publice locale se realizează numai cu acordul prefectului judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, în circumscripţia teritorială în care solicitantul şi-a stabilit sediul social [art. 39 alin. (2)-(4) din lege].
în sfârşit, firmele comercianţilor din sectorul privat trebuie să fie distincte de cele ale comercianţilor din sectorul public. Condiţia este reglementată de art. 40 din lege, care prevede că nicio firmă nu va putea cuprinde o denumire întrebuinţată de comercianţii din sectorul public.
Disponibilitatea
O altă condiţie pentru a putea fi înregistrată în registrul comerţului este aceea ca firma să fie disponibilă. Condiţia rezultă implicit din conţinutul art. 39 alin. (8) potrivit căruia verificarea disponibilităţii firmei se face de către oficiul registrului comerţului înainte de întocmirea actelor constitutive sau, după caz, de modificare a firmei. Potrivit legii, firmele şi emblemele radiate din registrul comerţului sunt indisponibile pentru o perioadă de 2 ani de la data radierii. în concluzie, o firmă indisponibilă nu poate fi folosită ca denumire a unui comerciant persoană fizică sau persoană juridică.
Regimul juridic al firmei
întrebuinţarea firmei ca element distinctiv al comerciantului este supusă unor reguli speciale, reglementate de Legea nr. 26/1990.
în primul rând, potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (4) din Legea nr. 26/1990, firma trebuie înscrisă în registrul comerţului. înscrierea firmei în registrul comerţului conferă titularului acesteia un drept de folosinţă exclusivă. Protecţia exclusivităţii întrebuinţării firmei este reglementată de art. 5 din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, potrivit căreia folosirea unei firme care ar avea drept consecinţă producerea unei confuzii cu firma folosită legitim de alt comerciant constituie obiectul infracţiunii de concurenţă neloială.
Apoi, transmiterea firmei se face numai odată cu fondul de comerţ. Condiţia îşi găseşte reglementarea în art. 42 din Legea nr. 26/1990, care prevede că firma nu poate fi înstrăinată separat de fondul de comerţ la care este întrebuinţată.
în sfârşit, o firmă înregistrată nu poate fi folosită decât cu consimţământul titularului acesteia. Legea nr. 26/1990 (art. 41) stipulează că dobânditorul cu orice titlu al unui fond de comerţ va putea să continue activitatea sub firma anterioară, care cuprinde numele unui comerciant persoană fizică sau al unui asociat al unei întreprinderi familiale, societăţi în nume colectiv ori în comandită simplă, cu acordul expres al titularului precedent sau al succesorilor săi în drepturi şi cu obligaţia de menţionare în cuprinsul acelei firme a calităţii de succesor. Aceeaşi soluţie se aplică şi în cazul înstrăinării unei societăţi cu răspundere limitată a cărei firmă cuprinde numele unuia sau mai multor asociaţi. Păstrarea firmei precedente este permisă societăţii pe acţiuni, în comandită pe acţiuni sau societăţii cu răspundere limitată, fără cerinţa menţionării raportului de succesiune.
