Forţa obligatorie a ofertei
Comentarii |
|
forţa obligatorie a ofertei, în noua reglementare, oferta de a contracta trebuie calificată ca un act juridic unilateral producător de efecte juridice, uneori cu valoarea unui angajament unilateral şi în consecinţă, uneori are un caracter irevocabil, deoarece art. 1325 noul cod civil prevede că, „dacă prin lege nu se prevede altfel, dispoziţiile legale privitoare la contracte se aplică în mod corespunzător actelor unilaterale”. Principiul central al efectelor contractului îl constituie cel al forţei obligatorii (consacrat de art. 1270 noul Cod Civil) care se traduce în materie de ofertă prin irevocabilitatea acesteia. Totuşi, exigenţa cerută este ca oferta să presupună un angajament unilateral explicit sau implicit de menţinere a ofertei într-un anumit termen [în condiţiile art. 1327 alin. (1) noul Cod Civil]. în lipsa unui asemenea angajament unilateral, oferta trebuie considerată revocabilă. De aceea, legiuitorul face mai multe distincţii legate de revocabilitatea/irevocabilitatea ofertei, în funcţie de calitatea acestui act şi de contextul în care el a fost emis. în funcţie de aceste criterii, legiuitorul distinge între oferta cu termen şi oferta fară termen precum şi între oferta adresată unei persoane prezente şi ofertă adresată unei persoane absente. Urmând aceste distincţii, observăm următoarele situaţii cu efecte proprii:
a) In cazul când oferta este făcută unei persoane prezente [art. 1194 alin. (1)
C. civ.], adică ofertantul şi destinatarul ofertei se află faţă în faţă, în acelaşi loc,fără să se fi acordat un termen pentru a o examina şi accepta, îl obligă pe ofertant numai dacă a fost acceptată imediat, integral şi fară rezerve. într-o astfel de situaţie, oferta trebuie să fie acceptată pe loc. Consecinţa acceptării este realizarea acordului de voinţe, adică încheierea contractului. Dacă oferta nu este acceptată imediat, ofertantul nu are nicio obligaţie. Situaţiei descrise, i se asimilează şi toate acele cazuri în care mijloacele de comunicare dintre ofertant şi destinatarul ofertei asigură o comunicare imediată a manifestărilor de voinţă, cum ar fi oferta transmisă telefonic sau prin alte maniere similare de comunicare [art. 1194 alin. (2) noul Cod Civil]. Dimpotrivă, atunci când ofertantul acordă un termen pentru acceptare, el este obligat să o menţină înăuntrul acelui termen [rezultă din interpretarea a contrario a art. 1194 alin. (1) noul Cod Civil şi din art. 1191
C. civ. privitor la oferta cu termen];
b) în cazul în care oferta este făcută unei persoane absente, deci care nu se află în acelaşi loc, faţă în faţă cu ofertantul, problema forţei ei obligatorii este mai complexă. într-o astfel de ipoteză, oferta este trimisă prin poştă, telex, telefax, curier, e-mail, radio, televiziune etc., astfel încât, realizarea acordului de voinţă presupune în mod rezonabil, un termen mai lung decât în cazul persoanelor aflate faţă în faţă. De aceea, trebuie să distingem după cum oferta este cu termen sau fără termen de acceptare:
i. oferta cu termen - este oferta care include un termen în mod explicit (de exemplu: „ofertă valabilă 30 de zile”, „ofertă valabilă în perioada sărbătorilor de iarnă” etc.) sau implicit („oferta este valabilă în limita stocului disponibil”, „ofertă valabilă pentru primii 30 de cumpărători”). Ea este „irevocabilă de îndată ce autorul ei se obligă să o menţină un anumit termen” sau „când poate fi considerată astfel în temeiul acordului părţilor1, al practicilor statornicite între aceştia, al negocierilor3 ori al uzanţelor4” [art. 1191 alin. (1) noul Cod Civil]. înăuntrul tennenului de acceptare explicit sau implicit, nu este posibilă revocarea ofertei, ceea ce presupune că „declaraţia de revocare a unei oferte irevocabile nu produce niciun efect” [art. 1191 alin. (2) noul Cod Civil]. Termenul de acceptare al ofertei curge doar din momentul în care oferta ajunge la destinatar (art. 1192 noul Cod Civil), bineînţeles, în lipsa unei prevederi contrare în cadrul ofertei.
ii. oferta fără termen adresată unei persoane absente - dacă oferta nu include niciun termen de acceptare şi este adresată unei persoane determinate care nu este prezentă, atunci ea trebuie menţinută conform art. 1193 alin. (1) noul Cod Civil „un termen rezonabil după împrejurări, pentru ca destinatarul să o primească, să o analizeze şi să expedieze acceptarea.” Cu alte cuvinte, legiuitorul instituie prezumţia unui termen implicit rezonabil pentru toate ofertele adresate unor persoane absente. Este perfect naturală o asemenea prezumţie dacă avem în vedere că oferta este o manifestare de voinţă făcută cu intenţia de a produce efecte juridice, efecte care, în situaţia comunicării la distanţă între persoane absente, nu se pot realiza imediat, fiindu-le necesar un termen rezonabil. Aşadar, eventuala revocare a unei oferte fară termen de acceptare adresată unei persoane absente ar trebui să nu producă niciun efect juridic, dacă este făcută în termenul considerat de legiuitor rezonabil de menţinere a ofertei (totuşi, aşa cum vom vedea, soluţia legală este diferită).