Încetarea contractului colectiv de muncă
| Comentarii |
|
încetarea contractului colectiv de muncă, Legea nr. 62/2011, la art. 151, stabilește următoarele cazuri de încetare a contractului colectiv de muncă: „a) la împlinirea termenului sau la terminarea lucrării pentru care a fost încheiat, dacă părțile nu convin prelungirea aplicării acestuia, în condițiile legii; b) la data dizolvării sau lichidării judiciare a unității; c) prin acordul părților."
Un alt caz de încetare a contractului colectiv de muncă este prevăzut la art. 222 alin. (4) din Legea nr. 62/2011, unde se prevede că „în cazul în care pe parcursul derulării unui contract colectiv de muncă angajatorul își modifică obiectul principal de activitate, îi vor fi aplicabile prevederile contractului colectiv de muncă încheiat la nivelul sectorului de activitate în care se încadrează noul obiect principal de activitate”. Este evident că, în acest context, contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul unității va înceta să producă efecte.
Primul caz de încetare a contractului colectiv de muncă îl reprezintă, în mod firesc, ajungerea la termen sau terminarea lucrării pentru care a fost încheiat. După cum am arătat, contractul colectiv de muncă poate fi încheiat pentru un termen care nu poate fi mai mic de 12 luni și mai mare de 24 de luni, putând fi prelungit prin acordul părților cu încă 12 luni. La împlinirea termenului pentru care a fost încheiat, contractul colectiv de muncă își încetează aplicabilitatea. În cazul în care părțile hotărăsc prelungirea contractului colectiv de muncă în conformitate cu preve-derile legale, contractul își produce efecte până la data stabilită de părți. Dacă părțile contractante încheie un contract colectiv pe durata desfășurării unei lucrări, acesta va înceta odată cu terminarea lucrării respective.
Al doilea caz de încetare a contractului colectiv de muncă are loc la data dizolvării sau a lichidării judiciare a unității. În cazul dizolvării voluntare a societății, începând cu data la care a avut loc dizolvarea, contractul colectiv încheiat la nivelul unității respective nu va mai produce efecte juridice. În situația reorganizării unității, se pot adopta următoarele soluții în funcție de modul în care se realizează reorganizarea:
În cazul în care fuziunea se realizează prin comasare, în sensul fuziunii a două sau mai multor persoane juridice, contractele colective de muncă încheiate la nivelul unităților nu vor mai produce efecte juridice, urmând să fie încheiat un nou contract colectiv de muncă la nivelul noii unități. Este o soluție firească deoarece, prin comasare, unitățile care fuzionează își pierd personalitatea juridică în contextul în care societatea rezultantă va fi continuatoarea societăților care au fuzionat.
În situația în care fuziunea se realizează prin absorbție, vor înceta contractele colective de muncă ale unităților absorbite, rămânând în vigoare însă contractul colectiv de la nivelul unității absorbante. Explicația rezidă în faptul că unitățile absorbite își pierd personalitatea juridică devenind parte a unității absorbante, care continuă să existe precum înaintea operațiunilor de fuziune, doar că acum are în compunerea sa și unitățile absorbite.
În cazul divizării parțiale a persoanei juridice, contractul colectiv de muncă de la nivelul acesteia va continua să producă efecte juridice, însă în unitatea care se înființează în urma divizării și care este o unitate de sine stătătoare din punct de vedere juridic trebuie încheiat un nou contract colectiv de muncă.
În cazul unei divizări totale a persoanei juridice, contractul colectiv de muncă de la nivelul acesteia nu își va păstra valabilitatea, ci vor trebui încheiate contracte colective de muncă în fiecare dintre unitățile rezultate în urma divizării, care au fiecare personalitate juridică în mod distinct una față de cealaltă.
Al treilea caz de încetare a contractului colectiv de muncă este prin acordul părților. Această posibilitate de mutuus dissensus este lăsată în mod firesc la latitudinea părților contractante care, de comun acord, pot hotărî ca atare.
Așa cum am arătat, fiind vorba despre un contract încheiat pentru o perioadă determinată, nu se poate pune problema denunțării unilaterale a acestuia, de altfel, art. 152 alin. (1) din Legea nr. 62/2011 stabilește acest fapt, astfel încât „contractul colectiv de muncă nu poate fi denunțat unilateral”.
Referitor la posibile incidente care pot genera încetarea contractului colectiv de muncă, se pune întrebarea dacă, în cazul în care una dintre părțile semnatare ale contractului colectiv de muncă devine nereprezentativă pe durata contractului colectiv, acest fapt va aduce cu sine încetarea contractului colectiv de muncă? Legiuitorul, la art. 222 alin. (3) din Legea nr. 62/2011, a stabilit că, dacă nu este solicitată renegocierea contractului colectiv de muncă de către una dintre părți, acesta își va produce efectele în continuare până la termenul stabilit, chiar dacă una dintre părți devine nereprezentativă.
