Instituțiile Uniunii Europene
| Comentarii |
|
Instituțiile Uniunii Europene, în esență, Uniunea Europeană apare ca o organizație internațională interguvernamentală cu caracter atipic, ale cărei instituții cu putere de decizie sunt:
A. Consiliul Uniunii Europene (sau Consiliul de Miniștri) este principala instituție de decizie a Uniunii Europene și stabilește orientările politice generale ale Uniunii Europene. Consiliul are putere legislativă, alături de Parlamentul european.
B. Parlamentul European este ales prin vot și reprezintă cetățenii Uniunii Europene. Această instituție controlează, din punct de vedere politic, activitatea Uniunii și participă la procesul legislativ.
C. Comisia Europeană este principalul organ executiv și reprezintă interesul comun al Uniunii. Poate avea inițiativă legislativă și urmărește aplicarea corectă a politicilor comunitare. Membrii Comisiei sunt numiți pe o perioadă de 5 ani. Independența Comisiei este considerabilă, deoarece ea nu poate primi instrucțiuni de la niciun guvern național.
Alte instituții ale Uniunii Europene sunt:
> Consiliul este constituit din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat, împuternicit să angajeze statul membru respectiv, astfel că, raportat la domeniul în discuție, acesta se poate reuni în configurații diferite, asigurând coordonarea politicilor generale ale statelor membre;
> Curtea de Justiție a Uniunii Europene, instituție cu atribuții jurisdicționale, cuprinde în prezent trei instanțe: Curtea Europeană de Justiție (judecă în plen - atunci când cauza este considerată de o importanță deosebită sau când obiectul cauzei justifică aceasta - sau în complete), Tribunalul (competent să judece, cu anumite excepții, marea majoritate a acțiunilor directe, acțiunile introduse de statele membre împotriva Comisiei, respectiv a Consiliul etc.) și Tribunalul Funcției Publice (soluționează acțiunile introduse de funcționarii Uniunii Europene);
> Banca Centrală Europeană este instituția care definește și implementează moneda europeană, supraveghează tranzacțiile și schimbul;
> Curtea de Conturi asigură controlul conturilor prin verificarea veniturilor și cheltuielilor instituțiilor Uniunii Europene, în măsura în care un asemenea control nu este exclus.
S-a afirmat că repartizarea competențelor între Parlamentul European, Consiliu, Comisie și Curtea de Justiție, adică între instituțiile care alcătuiesc structura instituțională de bază, nu corespunde schemei statale (trias politica) moștenite de la Montesquieu. Astfel, puterea legislativă aparține Consiliului, care o exercită împreună cu Parlamentul, Comisia ar reprezenta executivul, dar are și alte competențe, iar funcție executivă are și Consiliul. Procedând la o simplificare a structurii instituționale, deși rămân conștienți de pericolele simplificărilor, autorii consideră că, în procesul decizional și legislativ, Consiliul exprimă interesele statelor membre, Comisia - interesul comun (al Comunității - Uniunii Europene - s.n.) -, Parlamentul - interesele popoarelor -, iar Curtea Europeană de Justiție - principiul legalității.
S-a remarcat, totodată, și adânca implicare a instituțiilor sale (ale Uniunii Europene - s.n.) în domenii care, în mod tradițional, țineau de controlul exclusiv al fiecărui stat individual, ca și în capacitatea sa de a adopta acte normative ce leagă direct și automat nu numai statele membre, ci și, în egală măsură, persoanele fizice și juridice din aceste state.
Prin urmare, specific Uniunii este gradul ridicat de implicare a ei în raporturile juridice interne ale statelor membre, zonă unde organizațiile internaționale clasice tind doar să fie implicate prin intermediul relațiilor juridice externe ale membrilor lor.
