Răspunderea juridică
| Comentarii |
|
răspunderea juridică, Noțiune și definiție în teoria generală a dreptului. Trăsăturile răspunderii juridice. Condițiile răspunderii juridice. Reguli care guvernează răspunderea juridică. Subiectele răspunderii juridice
Noțiune și definiție în teoria generală a dreptului
Faptul de a trăi în societate determină pentru fiecare individ o sferă de activitate care este limitată în mod necesar prin activitățile celorlalți și drepturile lor considerate din punct de vedere obiectiv. în societățile moderne, limitarea activități și libertății individuale în folosul obștesc rezultă mai mult sau mai puțin precis din regulile dreptului pozitiv, care, odată cu drepturile omului, arată și limitele lor. îndată ce omul trece dincolo de aceste limite, el intră în domeniul faptului ilicit, al delictului, și devine răspunzător de urmările faptelor pe care le comite.
Respectarea normelor de drept reprezintă o obligație esențială pentru orice cetățean. Respectarea regulilor de drept se află în strânsă legătură cu principiul responsabilității, care se impune în plan moral, social, politic, dar mai ales juridic. Ceea ce creează în rândul subiectelor de drept atitudinea socială responsabilă este convingerea că regulile care trebuie să fie respectate sunt juste și echitabile. De aceea comandamentele legale impun conduite care modelează subiectele de drept în spiritul valorilor sociale, adică într-un sens just și moral.
Orice încălcare a normelor de drept perturbă ordinea socială, antrenează răspunderea și atrage aplicarea de sancțiuni proporțional cu fapta și consecința produsă. Astfel, este evident că răspunderea juridică are o importanță socială aparte, pentru că asigură stabilitatea și ordinea socială. Orice cetățean care comite o faptă antisocială trebuie să răspundă și să fie sancționat în mod proporțional cu prejudiciul creat. în acest sens, Socrate se întreba „Oare crezi că este cu putință să dăinuiască și să nu se surpe statul în care legile făurite nu au nicio putere, ci sunt încălcate și sunt nimicite de fiecare particular?”.
Definiție
Răspunderea juridică reprezintă un raport juridic de constrângere ce intervine în cazul încălcării normei juridice, raport prin care se naște dreptul statului, prin organele specializate, să aplice o sancțiune justă și proporțională cu paguba produsă persoanei vinovate, care este obligată să se supună măsurii dispuse.
Trăsăturile răspunderii juridice
a. răspunderea juridică reprezintă un raport juridic de constrângere;
b. răspunderea juridică dă naștere dreptului statului de a aplica o sancțiune și obligației persoanei vinovate de a se supune sancțiunii;
c. sancțiunea aplicată se supune principiului legalității;
d. sancțiunea se aplică numai prin organele statului.
Condițiile răspunderii juridice
Răspunderea juridică poate fi activată în condițiile în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: conduita ilicită, vinovăția și legătura de cauzalitate.
a. Conduita ilicită reprezintă o acțiune sau o inacțiune prin care subiectele de drept încalcă o normă juridică. Cu alte cuvinte, fapta ilicită poate fi săvârșită când legea impune subiectului o anumită acțiune, de pildă, produsul livrat în baza contractului de vânzare-cumpărare conține vicii ascunse sau construirea defectuoasă a unei case în baza unui contract de antrepriză.
Pe de altă parte, răspunderea juridică intervine și în cazul unei inacțiuni (abstențiuni), de pildă, art. 337 NCP incriminează refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice. Evident că avem în vedere pentru situația abstențiunii prima variantă a infracțiunii, și anume refuzul de a se supune prelevării de mostre biologice.
b. Vinovăția reprezintă atitudinea psihică a celui care a săvârșit fapta ilicită, referitoare la fapta în sine și față de consecințele acesteia. Formele vinovăției sunt: intenția și culpa.
Intenția este directă când persoana ce a săvârșit fapta a cunoscut caracterul ilicit al acțiunii sau inacțiunii sale, a prevăzut consecințele nelegale, urmărind producerea lor. Intenția este indirectă atunci când autorul faptei, deși nu a urmărit producerea consecințelor ilicite, a acceptat totuși posibilitatea producerii lor.
Culpa reprezintă a doua formă de vinovăție și se poate prezenta sub forma neglijenței sau imprudenței. Culpa reprezintă o conduită ilicită a subiectului de drept și se manifestă atunci când autorul faptei nu prevede consecințele acesteia, deși trebuia să le prevadă, sau, prevăzându-le, speră în mod ușuratic să nu se producă.
Există și cauze care înlătură vinovăția și, în mod implicit, răspunderea juridică. De exemplu:
• minoritatea făptuitorului, întrucât se consideră că acesta nu are suficient discernământ;
• boli psihice, motiv de iresponsabilitate;
• cazul fortuit;
• legitima apărare etc.
c. Legătura de cauzalitate reprezintă o condiție obiectivă a răspunderii juridice. După cum se arată în literatura de specialitate, pentru ca răspunderea să se declanșeze și un subiect să poată fi tras la răspundere pentru săvârșirea cu vinovăție a unei fapte antisociale, este necesar ca rezultatul ilicit să fie consecința nemijlocită a acțiunii sale (acțiunea să fie cauza producerii efectului păgubitor pentru ordinea de drept).
Reguli care guvernează răspunderea juridică
a. Sancțiunile se aplică numai pentru fapte ilicite;
b. Sancțiunile se aplică în mod just și potrivit gradului de vinovăție și pagubei produse;
c. Sancțiunea pentru fapta antisocială se aplică o singură dată, potrivit principiului non bis in idem (nu de două ori pentru aceeași faptă).
Precizăm că răspunderea juridică poate fi civilă, penală, administrativă, patrimonială etc. Specificul fiecărei forme de răspundere se va analiza în mod distinct, în viitorii ani de studiu, pentru fiecare disciplină în parte.
Subiectele răspunderii juridice
Subiectele răspunderii juridice sunt persoanele fizice sau persoanele juridice (subiecte colective de drept). împotriva acestora se exercită constrângerea etatică prin aplicarea de sancțiuni.
Persoana fizică poate răspunde pentru fapta antisocială dacă acționează liber și dacă are capacitatea de a răspunde. Individul trebuie să cunoască și să conștientizeze efectul juridic al normei de drept și să aibă posibilitatea de a alege liber conduita.
în privința persoanelor juridice, arătăm că și acestea răspund pentru faptele ilicite comise. în ceea ce privește răspunderea penală, potrivit art. 135 și urm. NCP, sunt reglementate condițiile și pedepsele ce pot fi aplicate persoanei juridice. După cum se arată în literatura de specialitate, răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude răspunderea penală a persoanei fizice care a contribuit la săvârșirea aceleiași fapte. Prin urmare, răspunderea penală a persoanei juridice nu poate constitui o protecție, un obstacol în calea tragerii la răspundere penală a persoanei fizice. Potrivit art. 136 NCP, pedepsele ce pot fi aplicate persoanei juridice sunt: amenda, dizolvarea persoanei juridice, plasarea sub supraveghere judiciară etc.
